Acţiunea afirmativă

789

Politica destinata sa corecteze practicile de discriminare din trecut impotriva minoritatilor rasiale, a femeilor, infirmilor si altor grupuri dezavantajate din punct de vedere istoric. Partizanii programelor de actiune afirmativa arata ca nu este suficient sa se adopte legislatia in vederea eliminarii discriminarii in educatie, in folosirea fortei de munca si in alte sfere de activitate umana. O astfel de legislatie, acolo unde este incununata de succes, ar putea duce in cele din urma la eliminarea discriminarii, dar sunt necesare masuri mult mai drastice daca se doreste un progres intr-un ritm acceptabil, in cel mai scurt timp.

In Statele Unite, in 1970, de exemplu, au fost admisi in invatamantul superior mai multi negrii decat oricand, dar ramane faptul ca, in timp ce negrii constituie 12% din populatie, numai 2,2% dintre medici si 2,8% dintre studentii la medicina sunt negri. Astfel de statistici par sa justifice procedurile de admitere utilizate in anii 1970 de Facultatea de Medicina a Universitatii din California de la Davis. Conform acestor dispozitii, 16 din 100 de locuri au fost rezervate pentru studentii minoritari, indeosebi negri, Chicanos (mexicani) si americani de origine asiatica. Allen Bakke, un candidat alb, care a realizat la teste punctaje mult mai bune decat candidatii minoritari admisi, a fost declarat neadmis. Bakke a contestat in instanta legitimitatea acestei decizii, iar pana la urma chestiunea a ajuns la Curtea Suprema a Statelor Unite. Intr-o hotarare judecatoreasca confuza, Curtea a afirmat ca utilizarea de cote pentru admitere violeaza Amendamentul 14 din Constitutie si a dispus ca Bakke sa fie admis. In acelasi timp, judecatorii au spus ca a fost corect din punct de vedere constitutional ca rasa sa fie luata in seama in deciziile de admitere – cu alte cuvinte, actiunea afirmativa este constitutionala.

Cu toate acestea, actiunea afirmativa continua sa fie controversata in Statele Unite. Adversarii unei asemenea politici insista asupra faptului ca aceasta submineaza una dintre cele mai indragite valori ale culturii politice americane, anume respectarea egalitatii sanselor. Actiunea afirmativa este astfel condamnata pentru ca ar sta in calea meritocratiei – o societate unde succesul in viata este bazat pe merit mai degraba decat pe nastere, clasa, rasa sau orice alt criterii neligitim. Criticii mai argumenteaza ca actiunea afirmativa este pana la urma distructiva tocmai in directia eliminarii discriminarii, creand ea insasi discriminare, o discriminare inversa in virtutea careia unor barbati albi ca Bakke, de exemplu, le sunt refuzate sansele pe nici un alt motiv decat rasa si sexul lor. –

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

  1. De ce “liberalii” sustin actiunea afirmativa pe criterii rasiale? Pentru acelasi motiv. Ii face sa fie incantati de ei insisi. Li se pare ca indreapta relele rasismului istoric.

LĂSAȚI UN MESAJ