Situatia juridica a rromilor in Europa [1]
Doc. 9397, 26 martie 2002

Raport
Raportor: Dl. Csaba Tabajdi, Ungaria, Grupul Socialist

Rezumat

Raportul ofera a noua abordare in ceea ce priveste rromii, pe baza schimbarilor seminificative care au avut loc in Europa si in cadrul Consiliului Europei, de la ultima recomandare.
Astazi rromi sunt inca supusi discriminarii, marginalizarii sau segregarii. Discriminarea este larg raspandita in viata publica si in cea personala, inclusiv accesul la locurile publice, educatie, angajare, servicii de sanatate si locuinte. Comunitatea rromilor nu este inca considerata un grup minoritar etnic sau national in fiecare stat membru si astfel nu se bucura in toate tarile de drepturile corespunzatoare statutului acesteia. Nu exista o necesitate de intarire, clarificare si armonizare a activitatii organizatiilor multilaterale.
Consiliul Europei poate si trebuie sa joace un rol important in ceea ce priveste imbunatatirea statutului legal, al nivelului de egalitate si a conditiilor vietii rromilor. Raportul sustine propunerea de stabilire a Forumului Consultativ European al rromilor. Ar trebui initiata o Carta a Drepturilor Fundamentale a rromilor. Raportul pune accentul pe necesitatea numirii unui Avocat European al Poporului pentru rromi. Este de asemenea prevazut un centru de studiu si instruire a rromilor.

I. Recomandare

1. Cu aproximativ zece ani in urma, in Recomndarea sa 1203 (1993) cu privire la tiganii din Europa, Adunarea a pus accentul pe necesitatea protectiei sociale a tiganilor si a condamnat diferite forme de discriminare incercate de ei in statele membre ale Consiliului Europei. Desi organizatiile internationale, guvernele nationale, autoritatile locale si organizatiile neguvernamentale au facut mari eforturi, scopurile stabilite prin aceasta recomandare au fost atinse intr-o masura limitata.

2. Adunarea reaminteste Conventiei Europene Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale din 1950, Conventia Europeana pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentului Inuman si Degradant sau Pedeapsa din 1987, Carta Europeana pentru Limbi Minoritare sau Regionale din 1992, Conventia Cadrul pentru Protectia Minoritatilor Nationale din 1995 si Carta Sociala Europeana (revizuita) din 1996.

3. Astazi, inca, rromii fac obiectul discriminarii, marginalizarii si segragarii. Discriminarea este raspandita in domeniile vietii publice si private inclusiv in domeniul accesului la functii publice, invatamant, angajare, la servicii de sanatate si locuire. Marginalizarea si segregarea economica si sociala a rromilor sunt transformate in discriminare etnica, care afecteaza in general grupurile sociale cele mai defavorizate.

4. Rromii formeaza un grup minoritar special, in masura in care ei au un statut minoritar dublu. Ei au o comunitate etnica si majoritatea lor apartin grupurilor dezavantajate social.

5. Majoritatea rromilor se confrunta in prezent cu o situatie economica destul de severa in majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei. In ciuda efortului din domeniul social, economia de piata, in special varianta neo-liberala a acesteia, a marginalizat grupurile sociale dezavantajate care includ rromii chiar din tarile cele mai dezvoltate ale Europei.

6. Din punct de vedere juridic, in unele state membre comunitatea roma nu este inca considerata grup minoritar, etnic sau national, si nu beneficiaza deloc de drepturile legate de acest statut. In toate statele membre rromii trebuie tratati ca grup minoritar etnic sau national iar drepturile acestora trebuie garantate. Sunt accesibile si trebuie aplicate Conventia Cadrul pentru Protectia Minoritatilor Nationale si Carta Europeana pentru Limbile Minoritare sau Regionale.

7. Recent s-a schimbat natura si directia de migrare a rromilor, deoarece aspectul lor nelegal a crescut marcant si chiar fostele tari de tranzit au devenit destinatii finale. Conflictele etnice si razboiale civile din acesti ultimi 10 ani in unele parti ale Europei au acentuat acest fenomen al migratiei. Aceasta migratie nu este mai putin importanta ca mijloc de migratie spre Europa Centrala si Orientala, dar ea atrage atentia in acelasi timp prin "specificitatea sa nefiind solitara, individuala, ci familiala, chiar daca familia rroma este mare sau mica.

7. Este esential sa se adopte o serie de masuri consultative si de incredere pentru a veni in ajutorul rromilor din Europa Centrala si Orientala imigrati in tarile Europei Occidentale, pentru a se evita prabusirea lor in marginalizare.In paralel, este de asemenea necesar sa se sprijine efectiv reinsertia rromilor care se reintorc in tarile de origine.

8. Rromii, atat ca cetateni apartinand tarilor de rezidenta, trebuie sa aiba aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti. Dreptul rromilor de a nomadiza trebuie sa fie recunoscut. Masurile de responsabilizare sociala depind de capacitaile politice, economice, culturale si sociale atat ale populatiei majoritare cat si ale minoritatii rome. Populatia majoritara trebuie sa accepte rromi in societate, fara a-i asimila si sa sustina populatia roma ca grup social defavorizat. De cealalta parte, rromi trebuie sa accepte regulile care coordoneaza ansamblul societatii. Ei pot fi chemati sa joace un rol activ in imbunatatirea propriilor conditii, iar statul trebuie sa vegheze la crearea conditiilor si la luarea de masuri de incurajare si incitare necesare.

9. Statele membre ale Consiliului Europei trebuie sa incurajeze rromi in crearea propriilor organizatii si/sau partide politice pentru a participa, in sistemul politic, atat ca electori, candidati sau reprezentatnti alesi ai parlamentelor nationale. Comunitatile rome, organizatiile si partidele rome trebuie sa poata participa plenar la procesele de elaborare, punere in practica si continuare a programelor si politicilor care vizeaza ameliorarea situatie actuale.

10. Este necesar sa se imbunatateasca situatia femeilor rrome, caci ele joaca un rol determinanat in ameliorarea conditiilor de existenta a familiilor rrome. Femeile rrome suporta o tripla discriminare, ca apartenenta etnica, ca femei, ca apartenenta la un grup social defavorizat.

11. Adunarea parlamentara incurajeaza masurile care sa sensibilizeze mass-media fata de responsabilitatea particulara a acesteia in dialogul dintre rromi si populatia majoritara si in lupta contra discriminarii din cadrul societatii. Este rolul acesteia sa faca cunoscuta cultura rroma populatiei majoritare, s-o informeze despre egorturile facute de rromi pentreu a-si imbunatatii situatia si sa dea exemple pozitive de insertie sociala a rromilor.

12. Adunarea parlmentara recunoaste ca exista necesitatea intaririi, clarificarii si armonizarii activitatii:
a. organizatiilor multilaterale europene, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE si Uniunea Europeana;
b. mai multor structurii ale Consiuliului Europei imputernicite in conceperea si continuarea de initiative, rapoarte, recomandari si programe referitoare la situatie rromilor din Europa.

13. Conventia mandatata sa elaboreze viitoarea "constitutie" a Uniunii Europene a cerut reprezentantilor socieltatii civile sa formuleze remarcii si propuneri. Comunitatile si organizatiile rrome nu trebuie sa neglijeze aceasta ocazie de a-si expirma punctul de vedere.

14. Consiuliul Europei poate si trebuie sa joace un rol important in imbunatatirea statutului juridic al rromilor, a niveului de egalitate de care trebuie sa beneficieze si a conditiilor de existenta. Adunarea parlamentara cheama Statele membre sa satisfaca urmatoarele sase conditii generale, care sunt necesare pentru imbunatatirea situatiei rromilor in Europa
a. solutionarea statutului juridic al rromilor
i. recunoasterea rromilor ca perosane apartinand unei minoritati etnice sau nationale
ii. recunoasterea statutului de grup minoritar comunitatilor rome
iii. garantarea drepturilor individuale si drepturilor comunitatilor minoritare
iv. permisiunea fara restrictii pentru rromii care au rezidenta legala in tarile in care se gasesc de a obtine o carte de identitate
v. semnarea, ratificarea si aplicarea plenara a Conventiei Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale si a Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare
vi. garantarea pentru rromi a drepturilor sociale protejate prin Charta Sociala Europena revizuita;
b. elaborarea si implementarea de programe specifice pentru a imbunatati integrarea in societate a rromilor ca indivizi si a comunitatilor rromilor ca grupuri minoritare si asigurarea participarii lor procesul de luare a deciziilor la niveluri europene locale, regionale si nationale;
i. elaborarea si implementarea politicilor destinate problemelor rromilor, care sunt curpinzatoare si raportate la factorii economici, sociali si culturali;
ii. consolidarea dialogului dintre rromi, comunitatile rrome si alte grupuri ale societatii;
iii. implicarea reprezentatntilor rromi in toate etapele procesului de luare a deciziilor din cadrul programelor de dezvoltare, implementare si evaluare care urmaresc imbunatatirea conditiilor rromilor si a comunitatilor rrome. Aceasta implicare nu ar trebui limitata doar la nivelul de consultanta ci ar trebui sa ia forma unui adevarat parteneriat;
iv. incurajarea prezentei rromilor ca membri in parlamente nationale si incurajarea participarii reprezentantilor alesi, rromi la procesul legislativ regional si local si in organisme executive;
v. intarirea cooperarii inter-regionale in vederea rezolvarii problemelor cu care se confrunta rromii in ceea ce priveste participarea lor activa;
vi. consolidarea procesului sistematic si obisnuit, de monitorizare privind punerea in aplicare a recomandarilor si a programelor specifice care urmaresc imbunatatirea situatiei juridice si a conditiilor de viata a rromilor si a comunitatilor rrome;
c. garantarea unui tratament egal pentru vomunitatea rromilor ca grup minoritar etnic sau national in domeniul educatiei, angajarii, locuintei, sanatatii si al serviciilor publice. Statele membre trebuie sa acorde o atentie speciala:
i. promovarii acelorasi oportunitati pentru rromi in ceea ce priveste piata muncii;
ii. asigurarii posibilitatii pentru studenii rromi de a participa la toate nivelurile de educatie, incepand de la gradinita pana la universitate,
iii. eradicarea practicilor de segregare a copiilor rromi, in scoli, in special practica de inscriere a copiilor rromi in scoli sau clase pentru copiii cu probleme mintale;
d. dezvoltarea si implementarea de actiuni pozitive si tratamente preferentiale pentru paturile sociale defavorizate, incluzand rromii drept comunitate sociala deazvantajata, in domeniul educatiei, angajarii si locuintei;
i. garantarea sprijinului bugetar pe termen lung pentru dezvoltarea programelor de generare a venitului pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social, incluzand rromi;
ii. garantarea faptului ca programele pentru locuinte, anuntate de guverne sunt accesibile familiilor dezavantajate social incluzand pe cele rrome;
iii. garantarea de catre Banca de Dezvoltare a Consiuliului Europei a finantarii programelor de locuinte, pentru rromi;
e. luarea de masuri specifice si crearea de institutii speciale pentru protectia limbii rromilor, a culturii, traditiilor si a identitatii;
i. antrenarea guvernelor statelor membre la ajutarea si promovarea predarii limbii rrome;
ii. incurajarea parintilor rromi de a-si da copiii la scoala, liceu si colegiu sau universitate si furnizarea de informatii adecvate despre necesitatea educatiei;
iii. familiarizarea populatiei majoritare in ceea ce priveste cultura rroma;
iv. garantarea ca materiale privind istoria si cultura rroma sunt incluse in cartile educationale;
f. combaterea rasismului, a xenofobiei si a intolerantei la nivele locale, regionale si internationale;
i. aplicarea si intarirea unei legislatii anti-discrimintorii in statele membre;
ii. infiintarea de organisme de management si de prevenire a conflictelor la nivele regionale si locale;
iii. acordarea de sprijin organizatiilor neguvernamentale care protejeaza drepturile minoritatii comunitare si a persoanelor rrome;
iv. acordarea unei atentii speciale fenomentului de discriminare fata de rromi, in special in domeniul educational si al angajarii;
v. lupta impotriva discriminarii rasiale pe baza datelor statistice si protejarea rromilor impotriva strangerii abuzive si involuntare, de date;
vi. intarirea sistemului de monitorizare a discriminarii impotriva rromilor, la nivele locale, regionale, nationale si internationale;
vii. acordarea unei atentii speciale problemelor cu care se confrunta rromii in domeniul obtinerii sau pierderii cetateniei, a deciziilor si politicilor de trecere a granitei.

16. Adunarea parlamentara recomanda Comitetului de Ministrii
i. sa sustina intitiativa de constituire a unui forum consultativ rom paneuropean, stabilit democratic, care sa poata deveni vocea rromilor si sa faca oficiul de organ consultativ pe langa Comitetul de Ministrii, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si institutiile Uniunii Europene;
ii. sa initieze elaborarea unei Charte europene a drepturilor rromilor, care ar putea fi realizata prin forumul consultativ paneuropean al carui obiectiv sa fie garantarea drepturilor juridice ale rromilor, individuale si colective, ca drepturi recunoscut eminoritatilor;
iii. sa creeze institutia unui mediator european pentru rromi (ombusman) care sa se ocupe de incalcarea drepturilor rromilor, ca indivizi sau comunitate minoritara;
iv. sa stabileasca un centru european de studiu si formare pentru rromi, pe langa centrul european de tineret al Consiuliului Europei, care ar trebui sa fie dotat cu un personal restrans care sa faca fata cu eficacitate confruntarilor intre experientele pozitive referitoare la integrarea rromilor la nivel local, regional si national in Statele membre si care sa promoveze coordonarea in formarea specialistilor rromi si aspecialistilor apartinand populatiei majoritare;
v. sa crreze un fond european de solidaritate pentru rromi, care sa fie finantat prin contributia voluntara a Statelor membre ale Consiiliului Europei si de alte organizatii internationale;
vi. sa elaboreze un nou protocol aditional referitor la drepturile minoritatilor la Conventia Europeana pentru drepturile omului;
vii. sa intareasca mecanismele de continuare,i sustinere si concretizare a initiativelor si recomandarilor enumerate in textele internationale existente.

II. Memorandum explicativ

De Dl. Tabajdi, Raportor

1. Adunarea parlamentara a Consiliului Europei a adoptat un raport, in anul 1993, realizat de D-na Josephine Verspaget, pentru Comitetul pentru Cultura si Educatie [2]. Acest raport a pregatit terenul pentru o noua faza in activitatea Consiliului Europei. Chiar daca guvernele nationale, autoritatile locale, organizatiile non-guvernamentale si alti importanti activisti europeni in domeniu [3] au facut importante eforturi, au reusit doar in parte sa-i integreze pe rromi in societatea moderna, chiar si in tarile cele mai dezvoltate.

2. In acelasi timp, citeva schimbari semnificative au avut loc in Europa in ultimii noua ani. Aceste schimbari au atras atentia tarilor europene si organizatiilor internationale asupra situatiei grave a rromilor in Europa.

3. Inca de la sfirsitul secolului al XIX-lea, majoritatea comunitatilor de rromi au fost impinse catre periferia societatii moderne, prin standardul de viata economic, politic si social. In ciuda eforturilor depuse in sectorul social, economia de piata, in special versiunea sa neoliberala, marginalizeaza grupurile dezavantajate social, inclusiv pe rromi.

4. In urma largirii Consiliului Europei si admiterii unor noi state membre, din Europa Centrala si de Est, numarul rromilor care traiesc in tarile Consiliului Europei a crescut considerabil. Aproximativ 60 pina la 70 la suta din rromii din Europa traiesc in tari care au aderat la Consiliul Europei incepind cu 1990. [4]

5. Solidaritatea a fost distrusa considerabil in tarile Europei. Sentimentele ostile fata de comunitatile sarace si conflictele cu acestea sint in crestere. Problemele economice duc la dispute etnice, iar deteriorarea statusului social al rromilor a deschis calea catre discriminarea sociala si etnica.

6. In tarile Europei Centrale si de Est, situatia este in mod special serioasa. Tranzitia economica si politica, cit si dezvoltarea economiei de piata a agravat statusul social dezavantajat al rromilor. Multi dintre acestia se situeaza complet in afara retelei, destul de fragile, a bunastarii sociale.

7. Migratia rromilor a devenit o chestiune arzatoare pentru intreaga Europa, chiar daca numarul migrantilor rromi este nesemnificativ si nu depaseste cifra valului de migranti proveniti din tarile Europei Centrale si de Est. Pe de alta parte, migratia rromilor atrage intotdeauna atentia marelui public, datorita naturii sale specifice: nu este vorba doar de indivizi, de intreprinderi solitare, ci despre familii mai mici sau mai mari de rromi. Avind in vedere ca tarile occidentale monitorizeaza si reglementeaza din ce in ce mai strict fenomenul imigratiei si al solicitantilor de azil, natura si directia migratiei rromilor s-a schimbat. Aspectul sau juridic a crescut remarcabil si chiar tarile care nu fac parte din Uniunea Europeana, care, in trecut, erau tari de tranzit, au devenit destinatii finale.

8. Sintem, de asemenea, martorii unei cresteri semnificative a nivelului organizatiilor civice si politice ale rromilor. Nivelul expresiei propriei lor identitati etnice a crescut. Rromii traiesc risipiti prin intreaga Europa, comunitatile lor sint mixte si dispersate, insa constiinta originii lor comune, situatia sociala dezavantajata si discriminarea le confera spiritul de solidaritate.

9. Din punct de vedere juridic, rromii nu erau tratati ca minoritate etnica sau nationala in aproape toate tarile europene, inainte de 1993. Pina in prezent, aceasta problema a fost rezolvata in multe state membre. In ciuda atmosferei pozitive, exista inca tari ezitante, ceea ce duce la necesitatea sublinierii, inca o data, a faptului ca rromii trebuie sa fie recunoscuti din punct de vedere juridic ca minoritate nationala sau etnica, in toate tarile Europei.

10. In ideea abordarii situatiei mai sus prezentate, este nevoie de masuri urgente, variate si comprehensive. Conditii de locuit mai bune, imbunatatirea situatiei sociale si o lupta eficienta impotriva tuturor formelor de discriminare si segregare a rromilor, care sa devina prioritatea de baza a statelor europene.
Statutul juridic al rromilor in statele membre ale Consiliului Europei [5]

11. Rromii sint recunoscuti din punct de vedere juridic
a. ca grup minoritar national sau etnic, in Austria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, "fosta Republica Iugoslava a Macedoniei ", Norvegia, Polonia, Romania, Slovacia, Suedia, Ucraina si Republica Federala Iugoslavia;
b. ca minoritate nationala traditionala in Finlanda;
c. ca grup rasial protejat prin Actul de Relatie Rasiala din 1976, in Regatul Unit al Marii Britanii.

12. Rromii nu au un statut juridic special, in Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Slovenia [6] si Elvetia .

13. Nu exista rromi in Andora, Islanda, Malta.

14. Raportorul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nu a primit nici o informatie oficiala cu privire la statusul juridic al rromilor din urmatoarele state membre: Albania, Bulgaria, Cipru, Estonia, Franta, Georgia, Irlanda, Latvia, Liechtenstein, Lituania, Moldova, Portugalia, Federatia Rusa, San Marino, Spania si Turcia.
Participarea rromilor la procesul de decizie [7]

15. In zilele noastre, partide politice ale rromilor sint inregistrate in Croatia, Republica Ceha, Ungaria, "fost Republica Iugoslava a Macedoniei " si Slovacia. Crearea partidelor politice, pe criterii etnice, este clar interzisa in Albania si Bulgaria.

16. Parlamentari rromi pot fi intilniti doar intr-un cerc restrins in statele membre. Exista fotolii rezervate pentru reprezentantii rromilor, in Romania. Constitutia Ungariei garanteaza dreptul minoritatilor nationale si etnice la reprezentare parlamentara, insa nu s-a ajuns la un consens in ceea ce priveste modalitatile de reprezentare.
Oficii guvernamentale si alte organisme oficiale care activeaza in domeniul discriminarii si care se ocupa de situatia populatiei rrome, la nivel national [8]

17. In citeva state membre ale Consiliului Europei, oficiile guvernamentale sau alte organisme oficiale deja exista si se ocupa de situatia populatiei de rromi, inclusiv de discriminarea fata de acestia. Un Oficiul guvernamental pentru minoritati nationale sau etnice a fost fondat in Croatia, Ungaria si Slovenia, iar un Consiliu national pentru minoritati a fost infiintat in Republica Ceha, Bulgaria si Ucraina. Un Minister (separat) pentru Planificare Urbana si Integrare a Minoritatilor exista in Olanda. In Romania exista un ministru atasat pe linga primul ministru, responsabil de minoritatile nationale. In Federatia Rusa a fost infiintat un Minister pentru Problemele Nationalitatilor. In Slovacia exista un prim ministru adjunct pentru Drepturile Omului, Minoritati Nationale si Dezvoltare Regionala, iar in Suedia - un ministru insarcinat cu probleme privind minoritatile nationale.

18. Organisme guvernamentale speciale se ocupa de problemele rromilor, in urmatoarele state membre:
Austria - Beirat (un grup de reprezentanti ai asociatiilor rromilor, partidelor politice si bisericii, cu statut consultativ)
Belgia - citeva organisme oficiale care se ocupa de problemele rromilor
Republica Ceha - Comisia Inter-Ministeriala pentru Problemele Comunitatii Rromilor
Finlanda - Comitet Consultativ pentru Problemele Rromilor
Grecia - Comitetul de Ministri
Ungaria - Comitetul Inter-ministerialpentru Problemele Rromilor, Avocat al Poporului pentru Minoritatile Nationale si Etnice
Republica Slovaca - Oficiul pentru Minoritatea Rromilor, Comisia pentru Drepturile Minoritatii Rromilor a Consiliului National
Slovenia - Comisia Guvernamentala pentru Comunitatea Rromani
Suedia - Grupul de Lucru pentru Problemele Rromilor (format de repreyentanti guvernamentali, ministri si Uniunea Nationala a Rromilor (IRU)

19. Institutia Avocatului Poporului sau un comisar parlamentar au fost stabiliti in Austria, Croatia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Lituania, "fosta Republica Iugoslava a Macedoniei ", Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Federatia Rusa, Slovenia, Suedia si Ucraina. In Norvegia, Guvernul a stabilit Centrul pentru Combaterea Discriminarii Etnice, cu citeva din functiunile Avocatului Poporului. Exista comitete pentru petitii, in Parlamentele din Cipru, Republica Ceha, Germania, Luxemburg, "fosta Republica Iugoslava a Macedoniei ", Moldova si Olanda. Avocatul Poporului, reprezentantii parlamentari si comitetele pentru petitii au datoria sa protejeze dreptul constitutional si legal al tuturor cetatenilor, inclusiv al celor de etnie rroma, insa doar in Ungaria exista institutia Avocatului Poporului pentru Minoritati Nationale si Etnice.

B. Principii de baza

Integrare fara discriminare. Romii trebuie tratati ca grup etnic si ca o comunitate dezavantajata din punct de vedere social

20. Programele guvernamentale care au drept scop imbunatatirea situatiei rromilor trebuie sa se bazeze pe principiul integrarii fara asimilare. Un fapt trist in Europa pare a fi acela ca se obisnuieste ca rromii sa fie exclusi social in loc sa fie integrati in societate. Rromii au dublu statut de minoritate: ei sint atit grup etnic minoritar, cit si o comunitate dezavantajata social. Aceasta abordare duce la stabilirea a doua criterii: (1) emanciparea si integrarea sociala a rromilor, si (2) prezervarea identitatii lor rrome. Un tratament preferential, in domeniul culturii si educatiei, este vital pentru prezervarea identitatii lor culturale, limbii, traditiilor si obiceiurilor lor. In domeniul social, rromii pot fi tratati exact in acelasi mod in care este tratat orice grup social privat de anumite conditii, iar accesul lor la actiuni pozitive in domeniul angajarii, locuintei si educatiei trebuie asigurat.

Situatia sociala dezavantajata a rromilor

21. Cea mai mare parte a rromilor apartin unor grupuri dezavantajate din punct de vedere social si se confrunta cu o situatie economica scazuta in majoritatea tarilor membre ale Consiliului Europei. Problemele acestora se datoreaza in special procesului accelerat al industrializarii si urbanizarii, politicilor economice si sociale stabilite pe termen lung, impactul economiei de piata si, in Europa Centrala si de Est, procesului tranzitiei economice si politice.

22. Ca rezultat al industrializarii si urbanizarii, multe dintre mestesugurile traditionale ale rromilor au disparut. Cea mai mare parte a lor sint fara un loc de munca, iar rata somajului in anumite comunitati a ajuns la 80 sau chiar 100%. Multi rromi si-au pierdut dreptul la a apela la serviciile publice si se afla in afara oricarui mijloc de subzistenta. Saracia cronicizeaza fenomenul excluderii sociale, influenteaza accesul copiilor rromi la educatie si agraveaza situatia de locuire, sanatate si angajare a familiilor de rromi. Pauperizarea duce la segregare si marginalizare. Rromii ar trebui sa beneficieze de drepturi si de sistemul plingerilor colective cuprinse in Charta Sociala Europeana (revizuita).

Lupta impotriva discriminarii etnice. Marginalizarea si segregarea sociala

23. Marginalizarea si segregarea economica / sociala a rromilor se transforma in discriminare etnica, un proces care afecteaza de obicei grupurile sociale cele mai slabe. Discriminarea este larg raspindita in fiecare domeniu al vietii publice sau personale, inclusiv atunci cind este vorba despre accesul in locurile publice, educatie, angajare, sanatate, locuinta si servicii publice si sociale in majoritatea statelor europene. Excluderea economica / sociala si discriminarea etnica au dus anumite comunitati de rromi la auto-marginalizare si auto-segregare. In timpul vizitelor sale in tarile membre cu populatie rroma, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a atins problema cu care se confrunta rromii, in timpul discutiilor pe care le-a purtat cu autoritatile implicate.

Rromii trebuie tratati ca cetateni cu drepturi depline ai tarilor in care traiesc. O responsabilitate impartita, dar inegala

24. Populatia majoritara si minoritatea rromilor impart responsabilitatea, intr-o masura inegala, in lumina capacitatilor si resurselor lor economice, politice, culturale si sociale. Populatia majoritara trebuie sa-i accepte pe rromi in in societate, fara a-i asimila. Trebuie eliminate toate formele de atacuri rasiale si discriminare etnica, acordindu-se sprijin total rromilor, ca grup dezavantajat. Rromii, ca cetateni ai tarii in care traiesc, trebuie sa aiba aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti, trebuind sa respecte reglementarile societatii ca intreg. De asemenea, acestia pot fi stimulati sa fie mai activi in rezolvarea propriilor probleme, insa acest fapt trebuie asociat unor conditii propice, prin incurajarea si stimulentele oferite de stat.

Participarea rromilor la viata publica si in procesele decizionale

25. Participarea minoritatilor si, in special, a minoritatii rrome la viata publica constituie un element vital in toate societatile democratice. Intr-o legatura fundamentala cu aceasta se afla respectul pentru interesele legitime ale fiecarei persoane sau grup social, cit si mentinerea pacii interne si externe si a stabilitatii. O consultare deschisa si flexibila, cit si participarea la procesul dezional pot duce la asigurarea unui management eficient al chestiunilor publice si la cresterea integritatii statului. Participarea rromilor la viata publica poate fi asigurata prin reprezentare parlamentara si partide politice ale rromilor, cit si prin organizatiile non-guvernamentale ale acestora. Participarea rromilor la procesele decizionale este esentiala atit la nivel national, cit si local.

C. Architectura unui sistem institutional european de abordare a problematicii rrome. Rolul specific al Consiliului Europei.

26. Consiliul Europei poate si trebuie sa joace un rol important in imbunatatirea statusului juridic, nivelului egalitatii si conditiilor de viata ale rromilor, avind in vedere statusul necesar al Consiliului de a fi considerat "stat inrudit", un stat de drept. Este nevoie de o crestere, clarificare si armonizare a activitatii organizatiilor multilaterale europene, cum sint Consiliul Europei, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si Uniunea Europeana. Grupul de Specialisti Rromi / Tigani trebuie sa ramina strict un organism al expertilor delegati de guvernele nationale si sa fie direct afiliat Comitetului de Ministri. Acest grup trebuie sa se implice total in chestiunile privind elaborarea politicilor pentru rromi. Misiunea principala a Grupului consta in recomandari privind implementarea politicilor care-i vizeaza pe rromi, la nivel local, regional, national si european.

27. Rromii, neavind un stat propriu, au nevoie de o protectie speciala. Situatia lor specifica a fost motivul pentru care D-na Tarja Halonen, presedinta Finlandei, a inaintat o propunere de creare a Forumului European Consultativ al Rromilor. O astfel de adunare, creata in mod democratic, care ar trebui sa se intilneasca regulat, se va constitui intr-un comitet consultativ pentru Comitetul de Ministri, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si Uniunea Europeana.

28. Institutia Avocatului European al Poporului pentru Rromi trebuie sa fie creata, pentru a se ocupa de incalcarile drepturilor individuale si comunitare ale rromilor, dar si pentru a superviza implementarea anumitor initiative.

29. Este nevoie sa se infiinteze un Centru European pentru Metodologie si Formare, pentru a facilita schimburi eficiente de experiente pozitive in ceea ce priveste integrarea rromilor, la nivel local, regional si national, in statele membre. De asemeni, acest Centru va promova formarea specialistilor atit din rindul majoritatii, cit si din rindul populatiei minoritare. In prezent, un mare numar de organisme si organizatii analizeaza problemele si conflictele, insa nu se acorda atentia meritata exemplelor de succes si solutiilor. Acest Centru poate fi afiliat Centrului de Tineret European al Consiliului Europei.

D. Alte observatii generale

Participarea rromilor la procesele decizionale

30. Statele si autoritatile locale trebuie sa incurajeze rromii sa participe la viata politica si publica a tarii in care traiesc, sa-si creeze propriile organizatii si / sau partide politice, sa participe in sistemul politic, ca alegatori, candidati sau membri ai parlamentelor nationale. Reprezentantii rromilor trebuie implicati in procesele decizionale ale parlamentelor nationale, in special in acele tari in care exista mari comunitati de rromi.

31. Guvernele trebuie sa-i implice pe rromi in toate stadiile proceselor decizionale, fapt esential in eficientizarea si legitimarea politicilor si programelor lansate pentru imbunatatirea situatiei rromilor. Implicarea nu trebuie sa se limiteze la consultare, ci trebuie vazuta ca un parteneriat real. Guvernele nationale trebuie sa asigure transparenta proceselor decizionale care ii privesc pe rromi si sa se asigure ca rromii vor primi informatiile legate de programe si propuneri, intr-un timp util, inainte de data limita a luarii deciziilor. Toate aranjamentele trebuie sa fie adaptate circumstantelor locale si diversitatii populatiei de rromi.
Participarea rromilor la implementarea politicilor si programelor care au drept scop imbunatatirea conduitiilor de viata a comunitatilor din care provin

32. Guvernele trebuie sa incurajeze si sa faciliteze dialogul si intelegerea dintre rromi si populatia majoritara. Cooperarea dintre comunitatile de rromi si societatea in ansamblu reprezinta baza oricarui succes. De multe ori, societatea majoritara nu intelege aspiratiile si nevoile comunitatilor de rromi, iar, de foarte multe ori, sint oferite solutii irelevante si inadecvate, prin care nu se pot rezolva anumite situatii-cheie.

33. Rromii trebuie implicati efectiv nu doar in dezvoltarea, dar si in implementarea programelor care vizeaza imbunatatirea conditiilor comunitatilor de rromi. Participarea rromilor in procesul de implementare ajuta guvernele sa primeasca un feedback continuu, fapt ce va duce la imbunatatirea si adaptarea specifica a programelor acestora, pentru atingerea obiectivelor propuse.

34. Avind in vedere importanta majora a autoritatilor locale in realizarea politicilor nationale fata de rromi, este esentiala implicarea totala a autoritatilor locale si participarea rromilor la toate nivelele de guvernare, pentru o implementare eficienta a acestor politici si proiecte.

Lupta impotriva discriminarii

35. Discriminarea si atacurile rasiale impotriva rromilor nu sint doar probleme ale rromilor, ci privesc societatea in ansamblul ei. Guvernele nationale trebuie sa initieze legiferarea si intrarea in vigoare a legislatiei anti-discriminatorii comprehensive, prin care sa se faca fata discriminarii rasiale si etnice, in toate sectoarele vietii publice.

36. Guvernele trebuie sa adopte norme legale specifice si eficiente, pentru a interzice discrimnarea etnico-rasiala, in toate activitatile sustinute sau initiate de oficialitatile publice. Statul trebuie, de asemenea, sa se asigure de faptul ca oficialitatile publice, inclusiv polita, care se dovedesc vinovati de discriminare, sint sanctionati fara intirziere.

37. Eforturile governelor in combaterea discriminarii rasiale trebuie sa se bazeze pe date statistice credibile si pe alte informatii cantitative care reflecta, pe cit de concret posibil, situatia rromilor. Astfel de informatii trebuie colectate in concordanta cu principiile drepturilor omului si protejate de abuzuri si folosirea lor in alte scopuri decit pentru a combate discriminarea rasiala si pentru a depasi situatia in care se afla populatia rroma.

Oficii guvernamentale si alte organisme oficiale care care activeaza in domeniul discriminarii si care se ocupa de situatia populatiei rrome, la nivel national

38. Guvernele nationale trebuie sa stabileasca organisme oficiale specializate, cu responsabilitate specifica in activitatea in domeniul discriminarii rasiale. Aceste oficii trebuie fondate in toate statele membre, cu personal calificat, pentru a asigura aplicarea normelor antidiscriminatorii, a investiga si sanctiona incalcarea legislatiei si normelor in vigoare. Sisteme de monitorizare satisfacatoare trebuie puse in functiune, la nivel local, regional, national si international, pentru a monitoriza si raporta, in mod transparent, si regulat, progresul inregistrat in domeniul luptei impotriva atacurilor rasiale si discriminarii etnice fata de rromi.

Identitatea rroma si problemele legate de cetatenie

39. Dreptul la alegerea propriei identitati este o cerinta de baza a autonomiei si libertatilor individuale. Faptul de a te autoidentifica drept rrom sau nu trebuie sa fie o chestiune de alegere personala, iar guvernele nationale trebuie sa garanteze faptul ca nu vor aparea situatii dezavantajoase in urma unei astfel de elegeri. O persoana poate sa detina identitati diferite in viata publica si privata. Rromii sint un grup etnic minoritar, insa ei sint, in acelasi timp, cetateni cu drepturi depline in tarile in care traiesc.

40. Guvernele natinale si organizatiile internationale care se ocupa de probleme legate de nationalitate si cetatenie trebuie sa fie incurajate in acordarea unei atentii deosebite fata de problemele cu care se confrunta rromii in ceea ce priveste dobindirea sau pierderea nationalitatii lor. Statele trebuie sa-si respecte obligatiile asumate in cadrul intelegerilor internationale cu privire la problematica nationalitatii si a cetateniei.

Dreptul la educatie

41. Statele membre trebuie sa considere educatia rromilor ca fiind o chestiune primordiala. Guvernele nationale trebuie ca faca eforturi concertate pentru a lupta impotriva discriminarii etnice din scoli. Legislatia nationala trebuie sa includa prevederi adecvate care sa interzica discriminarea in educatie si sa puna la dispozitie victimelor remedii eficiente. Statele trebuie sa faca eforturi pentru a eradica practicile segregationiste in scoli, fata de copiii rromi, in special practicile privind orientarea acestora catre scoli sau clase speciale pentru copii cu deficiente. Trebuie asigurate oportunitati egale, in domeniul educatiei, pentru copiii rromi.

42. Pe de alta parte, statele membre trebuie sa elaboreze si sa implementeze politici educationale si programe, in scopul depasirii decalajului dintre elevii rromi si copiii populatiei majoritare. Guvernele nationale trebuie sa sprijine programele prescolare, pentru a-i ajuta pe copiii rromi sa se pregateasca pentru scoala primara, cit si programe de sprijin pentru elevii rromi si familiile lor, in perioada in care acestia frecventeaza scoala. Guvernele trebuie sa se asigure ca cheltuielile de masa, manuale si celelalte costuri legate de educatie sint asigurate, in cazul in care parintii rromi nu si le pot permite. Politicile educationale trebuie sa includa masuri de sprijin si sa faciliteze educatia adultilor si formarea vocationala, pregatirea avansata sau cursuri de reconversie.

43. O atentie particulara trebuie acordata asigurarii unei mai bune comnicari cu parintii rromi, acestia trebuind sa fie informati si consiliati in privinta necesitatii educatiei, mecanismelor de sprijin disponibile, pentru ca atitudinea parintilor impiedica multi copii rromi sa beneficieze de avantajele prezentate de sistemul educational. Guvernele trebuie, de asemenea, sa faca pasi importanti in sensul cresterii numarului de educatori si asistenti scolari, mediatori si formatori recrutati din cadrul comunitatilor de rromi.

Accesul la angajare in munca

44. Statele membre trebuie sa acorde o consideratie deosebita situatiei economice foarte dificile si angajarii in munca a rromilor din Europa. In ciuda faptului ca nu exista statistici bazate pe etnicitate, in multe tari europene, guvernele nationale raporteaza faptul ca rata somajului in rindul rromilor este mult mai mare decit cea a restului populatiei.

45. Situatia angajarii rromilor este foarte serioasa in tarile Europei Centrale si de Est. In Romania, 70% din rata nationala a somajului este reprezentata de minoritatea rromilor. In Slovacia, in urma unei cercetari publicate in 1999, rromii reprezentau
41% din cei care nu fusesera angajati, intr-o perioada de 24 de luni, si 52% dintre cei neangajati pe or perioada de 48 de luni. In Slovenia, rata somajului in rindul rromilor era de 29%, in contrast cu rata de 12,2% a populatiei in general. In Polonia, rata nationala a somajului este de 12-15%, insa rata somajului in rindul populatiei de rromi este mult peste 50-60%.

46. Guvernele trebuie sa promoveze oportunitati egale pentru rromi pe piata muncii, prin institutionalizarea politicilor non-discriminatorii. In lupta impotriva discriminarii, trebuie lansate campanii de constientizare asupra drepturilor celor care isi cauta un loc de munca, asigurindu-li-se tuturor oportunitati egale de angajare. Trebuie sprijinite, de asemenea, campanii de informare asupra drepturilor angajatilor la locurile de munca.

47. Planurile nationale de actiune pentru angajare in munca trebuie sa abordeze si problemele cu care se confrunta rromii pe piata muncii. Guvernele si fondurile internationale trebuie sa asigure sprijin financiar pe termen lung pentru programe aducatoare de venit si deyvoltare, dedicate rromilor. Trebuie promovata angajarea barbatilor si femeilor rrome in sectorul public.

48. Programele comunitare de angajare in munca trebuie sa imbunatateasca, pe termen lung, perspectivele participantilor. Este nevoie de un acces mai mare la educatie, in special la educatia in forme de invatamint secundar si superior, cit si la formarea vocationala, pentru ca o noua generatie de rromi bine pregatiti sa poat fi competitiva pe piata muncii. Programele de formare vocationala pentru rromi trebuie sa raspunda nevoilor locale si / sau regionale, dar si oportunitatilor reale de angajare.

Accesul la locuinte

49. Guvernele trebuie sa se asigure de faptul ca rromii nu sint victimele discriminarii in domeniul locuirii si ca politicile de locuire nu faciliteaza segregarea. Solutiile care trebuie oferite in acest domeniu vor fi disponibile tuturor grupurilor sociale dezavantajate si nu trebuie sa se bazeze pe principii etnice.

50. Participarea totala a rromilor in procesul de imbunatatire a conditiilor de locuit reprezinta o componenta indispensabila si o conditie pentru dezvoltarea durabila. Beneficiarii vizati trebuie sa fie implicati in elaborarea politicilor de locuire si angajati in proiecte care au in vedere construirea, reabilitarea si mentinerea locuintelor lor.

51. Trebuie rezolvata problema rromilor care locuiesc ilegal in anumite medii.

Accesul la serviciile de sanatate

52. Guvernele sint incurajate sa realizeze cercetarile necesare cu privire la statusul populatiei rrome si sa lupte impotriva discriminarii etnice si sociale, in domeniul serviciilor de sanatate. Guvernele trebuie sa faca eforturi concertate pentru a se asigura de faptul ca rromii pot avea acces la serviciile de sanatate publica si ca discriminarea, in prevederile legate de serviciile de sanatate, este eliminata, la toate nivelele. Rromii trebuie sa fie informati in legatura cu toate serviciile medicale disponibile.

53. Guvernele nationale trebuie sa realizeze pasi imediati in directia abordarii incidentei considerabil ridicate a maladiilor si malnutritiei in rindul comunitatilor de rromi. Statul trebuie sa asigure servicii de sanatate adecvate in zonele cu comunitati masive de rromi si sa elimine obstacolele ivite in acest domeniu, cum ar fi lipsa infrastructurii locale sau costurile ridicate ale medicamentelor.

Protectia culturii, limbii si traditiilor rrome. Rolul mass-media

54. Orice persoana, fie ca face parte sau nu dintr-un grup minoritar, trebuie sa aiba dreptul sa-si foloseasca liber limba materna in particular sau in public, atit oral, cit si in scris. Acest drept este aplicabil si folosirii limbii materne in publicatii, in sectorul audio-vizual sau, in regiunile in care traieste un mare numar de rromi, in relatia cu autoritatile administrative, in procedurile judecatoresti si fata de autoritatea juridica. Pentru protectia rromilor, ca grup etnic, sint disponibile si trebuie aplicate Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale si Charta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare.

55. Este esential ca populatia majoritara sa devina mai familiara cu cultura minoritatii rrome, componenta vitala in combaterea prejudecatilor si stereotipurilor negative. Statele trebuie sa asigure manuale, care sa includa materiale cu privire la istoria si cultura rromilor, in special in tarile cu populatie mare de rromi. Guvernele nationale trebuie sa se asigure, de asemenea, ca profesorii si alte cadre din domeniul educational sint formate in domeniul educatiei multiculturale.

56. Este necesara constientizarea mass-media in domeniul relatiilor etnice. Rolul presei este determinant in lupta impotriva urii si a discursului prejudiciant.

Migratia rromilor in Europa

57. Migratia rromilor a devenit o chestiune de interes european. In ultimii zece ani, cea mai mare parte a tarilor Europei de Vest primesc migranti rromi din partea estica a continentului. Recent, natura si directia migratiei rromilor s-a schimbat. Aspectul sau juridic a crescut si chiar fostele tari de tranzit au devenit tari cu destinatie finala.

58. In prezent, cea mai mare parte a tarilor din Europa Centrala si de Est ofera gazduire imigrantilor rromi si, in acelasi timp, reprezinta sursa emigrarii rromilor. Un numar mare de rromi veniti din Bosnia si Hertegovina in Croatia si din Iugoslavia in Slovenia si "fosta Republica Iugoslava a Macedoniei ", in timpul razboaielor din Balcani. In cea de-a doua parte a anilor '90, un mic grup, in special rromi din Romania, au cerut azil in Polonia. Pe de alta parte, sint solicitanti de azil rromi in Romania care au venit, in cea mai mare parte, din Moldova. Ungaria si Republica Ceha au devenit, de asemenea, in ultimii ani, destinatie finala a migratiei rromilor.

59. Migratia nu reprezinta solutia corecta pentru problemele rromilor din Europa. In scopul distrugerii radacinilor cauzei migratiilor, trebuie luate masuri de identificare cu structurile sociale si politice existente si de crestere a increderii in acestea, in tarile de origine. Trebuie sa se acorde prioritate combaterii tuturor formelor de discriminare si sa se incurajeze imbunatatirea conditiilor de viata a comunitatilor de rromi si a situatiei sociale a acestora pe tot teritoriul Europei.

60. Trebuie luate masuri speciale pentru a-i ajuta pe migrantii rromi din Europa Centrala si de Est, care traiesc, in prezent, in tarile Europei de Vest. Este importanta prevenirea stationarii ilegale intr-o tara si evitarea unei posibile marginalizari a refugiatilor, solicitantilor de azil si celor care au migrat ilegal.

Situatia speciala a femeilor rrome

61. Femeile rrome sufera de o dubla discriminare. Ele sint discriminate atit pentru faptul ca sint femei, cit si pentru faptul ca sint de origine rroma. Guvernele trebuie sa acorde o atentie speciala situatiei speciale si nevoilor acestora, iar strategiile nationale pentru rromi trebuie sa includa un plan de actiune specific pentru femeile rrome.

62. Femeile rrome pot juca un rol important in construirea dialogului dintre populatia majoritara si rromi. Guvernele trebuie sa adopte actiuni pozitive pentru a creste participarea femeilor rrome in procesele decizionale si sa le incurajeze in crearea unor organizatii si retele proprii.

63. Femeile rrome pot juca, de asemeni, un rol important in imbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor lor. O atentie speciala trebuie sa se acorde situatiei educatiei, oportunitatilor de angajare si nevoilor speciale in domeniul serviciilor de sanatate pentru femeile rrome.
--------------------------------------------------------------------------------
Comitetul raportor: Comitetul pentru Probleme Juridice si Drepturile Omului
Referinte: Doc 8830 si Referinta Nr.2539 din 25 septembrie 2000
Recomendarea-draft adoptata de Comitet pe 18 martie 2002, cu 20 de voturi in favoare, 1 vot impotriva si 3 abtineri
Membrii Comitetului: Dl. Lintner (Presedinte), Dl. Magnusson, D-na Gülek, Dl. Marty (Vicepresedinti), Dl. Akçali, Dl. G. Aliyev, Dl. Andican, Dl. Arabadjiev, D-na van Ardenne-van der Hoeven, Dl. Attard Montalto, Dl. Bindig, Dl. Brejc, Dl. Bruce, Dl. Bulavinov (alternativ: Dl. Khripel), Dl. Chaklein, D-na Christmas-Muller (alternativ: D-na Auken), Dl. Clerfayt, Dl. Contestabile, Dl. Davis, Dl. Demetriou, Dl. Dimas, Dl. Engeset, Dl. Enright, D-na Err, Dl. Fedorov, D-na Frimansdottir, Dl. Frunda, Dl. Guardans, Dl. Gustafsson, D-na Hajiyeva, Dl. Holovaty, Dl. Jansson, Dl. Jaskiernia, Dl. Jurgens, Dl. Kastanidis, Dl. Kelemen (alternativ: Dl. Pokol), Dl. Kostytsky, Dl. S. Kovalev (alternativ: Dl. Shishlov), Dl. Kresak, Dl. Kroll, Dl. Kroupa, Dl. Lacao (alternativ: D-na Aguiar), D-na Libane, Dl. Lippelt, Dl. Manzella, D-na Markovic-Dimova, Dl. Mas Torres, Dl. Masseret (alternativ: Dl. Hunault), Dl. McNamara, Dl. Michel, D-na Nabholz-Haidegger, Dl. Nachbar, Dl. Olteanu, D-na Pasternak, Dl. Pellicini (alternativ: Dl. Budin), Dl. Penchez, Dl. Piscitello, D-na Postoica, D-na Roudy, Dl. Rustamyan, Dl. Skrabalo, Dl. Sole Tura (alternativ: D-na Lopez Gonzalez), Dl. Spindelegger, Dl. Stankevic, Dl. Stoica (alternativ: Dl. Coifan), D-na Stoisits, D-na Sussmuth, Dl. Svoboda, Dl. Symonenko, Dl. Tabajdi, Dl. Tallo, Dl. Tepshi, D-na Tevdoradze, Dl. Uriarte (alternativ: D-na Posada), Dl. Vanoost, D-na Vera Jardim, Dl. Volpinari, Dl. Wilkinson (alternativ: Dl. Lloyd), D-na Wohlwend
Secretari ai Comitetului: D-na Coin, D-na Kleinsorge, Dl.Cupina

(Traducere neoficiala: Centrul rromilor pentru politici publice "Aven amentza")