1374 (1385?), prima atestare documentara a robiei rromilor pe teritoriul romanesc (Dan I Voievod daruieste ctitoriei sale, minastirea Vodita, „40 de atigani”)

1424, prin Constitutie, rromii din Transilvania erau condusi de un voievod

1570, prima atestare a vinzarii de robi lautari („Tampla lautar, Stanciu lautar si Rustea lautar”)

1588, Dieta Ardealului desfiinteaza primul Voievodat al tiganilor

1595, aprilie – august, domneste in Moldova Stefan Razvan, fiul unui rob rrom si al unei femei libere, ucis, in luna decembrie a aceluiasi an, in lupta cu polonii

1612, Dumitru se vinde „dirept un cal si dirept 600 bani (aspri) si mi-au dat fier, 20 oca, drept 200 bani, de mi-am facut ciocane si mi-au dat o pereche de foi drept 1 galben, si am mai luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m-am platit de un Turc, ce mi-a cazut asupra”

1641, Ionascu fecior lui Ursu Piscoaei este vindut „drept un poloboc de miare, pretuit drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea”

1646, starea materiala paupera a robilor face ca Pravila lui Vasile Lupu sa stipuleze: „Tiganul, sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o data sau de doua ori si de trei gaina, gisca sau alt lucru micsor, sa se iarte; iara de va fi alt lucru mai mare furat, sa sa cearte ca si fiece fur”.

1712, anul atestarii robiei rromilor in Ardeal

1748, Maria Tereza recunoaste, prin Statut, breasla aurarilor

1760, inceputul programului de asimilare fortata a rromilor din Transilvania

1766, in Sobornicescul Hrisov se intareste interdictia casatoriei mixte: „De se va dovedi, dupa facerea nuntii, ca unul dintre soti este rob, se desparteste nunta indata, ca si cum s-ar fi intimplat moarte”

1767, inceputul colonizarii in Transilvania a rromilor din Imperiul austro-ungar, ca „neubanater” si „ujmaghiar” (Maria Tereza)

1780, se naste, la Iasi, intr-o familie de lautari robi, ca fiu al starostelui de lautari Stan, Barbu Lautaru, personaj celebru al muzicii lautaresti din Moldova si Muntenia, a carui maiestrie a lasat urme profunde in creatia lui Frantz Liszt („Rapsodia romana pentru pian”, „Cantece de pahar” etc.)

1783, iunie, 19, dezrobirea rromilor din Bucovina

1784, Iosif, „tiganul de pe Cris”, din localitatea Cioara, este martirizat, alaturi de Horea, Closca si cei 40 de capitani

1785, Iosif al II-lea desfiinteaza robia in Ardeal

1789, rromii din Ardeal sint acceptati in scoli si biserici

1796, se naste, la Sliven (Bulgaria), intr-o familie de rromi caldarari, Anton Pann (mort 1854), pe numele adevarat Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov si al Tomaidei, unul din fondatorii literaturii populare culte romanesti. Anton Pann, tributar ideilor acelor vremi (etnicitate = cetatenie), inaugureaza seria unor mari artisti de nationalitate rroma, care se exprima in cultura vernaculara, respectiv romana, fenomen inca actual (ex.: Mircea Ciobanu, Ion Voicu etc.)

1798, recunoasterea dreptului la libertate a primului „jurist” rrom, Stan Stoica

1800, egumenul manastirii Govora da „o fata de tigan schimb pentru o pereche de tingiri de arama”

1814, in Codul Calimach se intareste interdictia casatoriilor mixte: „Intre oameni liberi si robi nu se incheie casatorie”

1820, august, 24, moare, la Lvov, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763), autor al singurei epopei realizate in literatura romana, opera de valoare europeana

1821, un taraf de lautari, in timpul revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, este masacrat alaturi de „batalionul sacru”

1834 – 1835, in cadrul Falansterului din Scaieni / Prahova, edificat de Theodor Diamant, conform ideilor fourieriste, rromii sint considerati egali in drepturi

1834, in Regulamentul Organic se stipuleaza ca „Tiganul este o persoanã ce atarnã de altul cu averea si familia sa” (cap. II)

1837, august, 2, sub semnatura Michel de Kogalnitchan, apare, la Berlin, studiul „Esquisse sur l`histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom des Bohemiens”, o compilatie din autori germani, dar cu o cariera prodigioasa in Romania. Traducerea studiului va fi realizata in 1900, la Iasi, de catre Gh.Ghibanescu, sub titlul „Schita despre tigani (Desrobirea tiganilor)”, Biblioteca pentru toti, nr.394.

1839, s-a nascut, la Ploiesti, Barbu Constantinescu (mort in 1891), doctor in filosofie, cunoscator al limbii rromani, autorul primelor studii si cercetari aprofundate referitoare la rromii din Romania, intre care „Probe de limba si literatura tiganilor din Romania” (Bucuresti, 1878)

1844, ianuarie, 31, eliberarea robilor domnesti, in Moldova

1847, octombrie, 18, reprezentarea, in deschiderea stagiunii Teatrului din Iasi, a melodramei „Mulatrul”, de Saint-Pierre, prelucrata si inscenata tendentios, cu evidenta aluzie la Dezrobirea robilor tigani din Moldova (robilor manastiresti si boieresti, cei domnesti fiind dezrobiti in 1844), fapt care a provocat reactia boierimii; spectacolul si, in special, Matei Millo (presupusul autor al prelucrarii) au fost fluierati de slugile boieresti, trupa de teatru dizolvata, iar reprezentatiile la Teatrul Mare de la Copou incredintate antreprenorului italian Luzzato

1847, februarie, 11, eliberarea robilor domnesti si minastiresti, in Tara Romaneasca

1848, iunie, 26, revolutionarii pasoptisti declara dezrobirea robilor boieresti / particulari. Prin inabusirea Revolutiei, de catre Fuad Pasa, se revine asupra deciziei, fapt care provoaca cel mai mare val de migratie a rromilor inspre Occident, in special in Franta

1850 – 1858, apare, la Iasi, „Zimbrul”, care a promovat, sistematic, abolirea robiei tiganilor in Tarile Romane. In perioada 24 iulie – 27 noiembrie 1855, incepe tiparirea romanului „Coliba Mariucai”, de V.Alessandresco, ramas neterminat, inspirat de „Coliba unchiului Tom” (Harriet Beecher Stowe), care – intr-o maniera sentimentala – evidentiaza necesitatea Dezrobirii „sclavilor tiganesti”

1853, noiembrie, 24, M.Kogalniceanu tipareste, la Iasi, studiul „Ochire istorica asupra sclaviei”, ca prefata la „Coliba lui Mos Toma” de H.B.Stowe (trad. T.Codrescu), in care cerceteaza originea sclaviei si diversele etape pe care aceasta le-a strabatut: sclavia antica, formele serbiei in Franta, Germania, Austria, Polonia si Tarile Romane

1855, decembrie, 22, abolirea robiei rromilor, in Moldova

1856, februarie, 20, abolirea robiei rromilor din Tara Romaneasca

1856, iulie, 9, se naste, la Brasov, Heinrich von Wlislocki, etnolog transilvanean ( mort la 19 februarie 1907, la Sebes), autor al unor cercetari aprofundate „asupra vietii si obiceiurilor” rromilor din Transilvania

1857, rromii din Muntenia sint stramutati, masiv, din mediul rural in mahalalele urbane

1857, in Moldova, doi rromi fac parte din Divanul ad-hoc

1857, J.A.Vaillant, profesor de literatura la Scoala Nationala Sf.Sava din Bucuresti, publica, la Paris, „Les Romes (histoire vraie des vrais Bohemiens)”

1861, dezrobirea rromilor din Basarabia

1878, aparitia antologiei de folclor „Probe de limba si literatura tiganilor din Romania”, autor Barbu Constantinescu

1882, G.Dem.Teodorescu culege de la lautarul Petre Cretul Solcan peste 7.000 de versuri (mai mult decit „Iliada” si „Odiseea”)

1889, aprilie, 3, se naste, in Bucuresti, pe strada Sfintilor (cartierul lautarilor bucuresteni), Grigoras Dinicu, unul dintre faimosii lautari din perioada interbelica, a carui virtuozitate in prelucrarea si interpretarea „Horei staccato” a facut cunoscuta muzica lautareasca din Romania pe intreg mapamondul. Artistul a fost dublat si de activistul pentru emanciparea rromilor, fiind secretar general al Societatii Generale a Romilor din Romania

1889, la Expozitia Universala de la Paris, naistul Anghelus Dinicu (1838 – 1905) a cucerit audienta, cu „Ciocirlia” – definitivata de el

1893, la editura Socec, apare volumul „Satire poporane române”, adunate de S.Fl.Marian, o colectie de folclor, in care identitatea culturala rroma este ridiculizata, minimalizata, dispretuita. Politica asimilationista de convertire a valorilor culturilor minoritare la modelul romanesc (fie ca era vorba de evrei, greci, bulgari etc., in acest caz, rromi) a continuat prin Iuliu Zanne („Proverbele romanilor”) si, in special, prin volumele de prelucrari de folclor ale lui Theodor Sperantia, dintre anii 1898 – 1916 („Anecdote populare”, „Anecdote afumate” etc.)

1894, A.Candrea publica, in „Revista noua”, Anul VII, articolul „Influenta tiganilor asupra literaturii poporane romane”

1894, aprilie, 5, s-a nascut, la Ploiesti, cel care avea sa devina, in perioada interbelica, cel mai mare naist din lume, Fanica Luca (Iordache Luca Stefan), solicitat in turnee internationale si angajamente la celebrele teatre „Palladium” si „Chatellets” (spectacolul „Naiul fermecat” a fost inregistrat pe placa de gramofon, la Londra)

1901, in vol.VI al colectiei „Proverbele românilor” (ed.Socec), coordonata de Iuliu A.Zanne, sint incluse citeva sute de proverbe, snoave, satire etc. care reflecta mentalitatea prejudiciata a romanilor fata de rromi

1919, aprilie, 27, Adunarea Nationala a Tiganilor din Transilvania, Ibasfalau / Dumbraveni, jud. Sibiu

1922, C.Bobulescu publica, la Bucuresti, „Lautarii nostri – din trecutul lor, schita istorica asupra muzicii noastre nationale corale cum si asupra altor feluri de muzici”

1924, Nicolae Ion publica, la Brasov, „Cazania tiganilor”

1925, Ion Mihalache, rrom caldarar, emigrat din Romania in Polonia, se autodeclara rege

1926-1939 – dinastia Kwiek (Dimitrie, Mihail, Vasile, Mateias, Rudolf, Ianos), regi rromi din Polonia, emigrati din Romania

1926, Naftanaila Lazar infiinteaza asociatia de intrajutorare „Infratirea neorustica”, la Calbor / Fagaras, si fondeaza „Neamul tiganesc”
(1934 – 1935)

1927, Societatea „Junimea Muzicala” – recunoscuta ca persoana juridica prin sentinta No. 18/ 1927, a Trib. Ilfov sectia I civ. Cor., cu sediul in Str.Vulturului No. 147 (la cafeneaua lui Constantin Urziceanu, casierul Asociatiei si al Societatii „Junimea Muzicala”)

1930, Arhimandritul Calinic Popp Serboianu editeaza volumul „Les tsiganes” (Payot, Paris)

1933, dupa unele opinii (controversate), la Bucuresti a avut loc primul Congres international al rromilor

1933, aprilie, a luat fiinta Asociatia generala a tiganilor din Romania, condusa de arhimandrit Calinic Pop Serboianu

1933, octombrie, 8, a luat fiinta Asociatia generala a romilor din Romania, condusa de G.A.Lazureanu – Lazurica

1933 – 1938, apare ziarul „Timpul”, editat de rromii din Craiova

1934, ia fiinta Uniunea Generala a Rromilor, prin reunirea asociatiilor rromilor, condusa de Gheorghe Niculescu / Gogu Floraru

1934 – 1941, apare ziarul „Glasul romilor”, editat la Bucuresti

1934, septembrie – octombrie, apare ziarul „O Rom” (2 numere), editat de rromii din Craiova

1934, apar antologiile de folclor „Ghilea romane” si „Paramisea romane”, editate la Craiova, de C.S.Nicolaescu Plopsor

1936, august, 5, ia fiinta Asociatia „Redesteptarea romilor si romitelor din Romania” (Sediul: Bucuresti str. Radulescu-Tei Nr. 2, presedinte Apostol Matei)

1937, apar suplimentele saptaminale dedicate rromilor, „Tara noastra”, editate de O.Goga

1939, George Potra, doctor in litere, secretar al Societatii Generale a Romilor din Bucuresti, publica, la editura Fundatiei „Regele Carol I”, cea mai relevanta lucrare de istorie a rromilor din Romania, „Contributiuni la istoricul tiganilor din Romania”

1941, februarie, 17, primele masuri ale regimului antonescian impotriva rromilor

1941, pogromul evreilor si rromilor din cartierul Dudesti / Bucuresti

1941, in Romania se organizeaza un Recensamint secret al rromilor, in vederea deportarii in Transnistria

1941, Miron Radu Paraschivescu publica volumul „Cantice tiganesti”, o prelucrare a poemelor lui Gabriel Garcia Lorca, „Romancero Gitan”, relansind viziunea „exotica”, romantica, asupra rromilor

1942 – 1944, deportarea masiva a rromilor in Transnistria (Comitetul Roman pentru Crimele de Razboi a recunoscut oficial cifra de 38.000 de rromi, morti in Holocaust)

1944, I.Chelcea, conferentiar de etnografie la Universitatea din Iasi, publica „Tiganii din Romania. Monografie etnografica”, la editura Institutului Central de Statistica, o dezvoltare a cercetarilor legate de rudari (lingurari, baiesi) incepute cu „Citeva observatiuni asupra rudarilor din Muscel” (Rev.”Natura”, 15 mai 1934)

1946, B.P.D., alianta electorala comunista, lanseaza manifestul „Frati romi si surori romnite”

1948, rezolutia Biroului politic al CC al PMR ignora existenta minoritatii rrome

1948, desfiintarea oficiala a Uniunii Generale a Romilor (ea nu mai functiona din 1941)

1949, octombrie, 1, pe scena Teatrului National „Studio” din Bucuresti, se joaca piesa „Rapsodia tiganilor”, de Mircea Stefanescu

1950, iunie, 13, la initiativa ministrului de Interne Teoharie Georgescu, Marea Adunare Nationala emite decretul nr.6 de infiintare a unor unitati de munca fortata, pentru „reeducarea elementelor dusmanoase RPR si in vederea reincadrarii lor in viata sociala, in conditiile democratiei populare si construirii socialismului”.

1957, apare prima versiune a romanului „Groapa”, in care Eugen Barbu descrie viata rromilor din mahalalele bucurestene

1961, intreg tirajul volumului „Basme tiganesti” (autor Viorica Huber) este topit, din dispozitia autoritatilor culturale comuniste

1968, Zaharia Stancu publica romanul „Satra”, o evocare edulcorata a Holocaustului, in care crima este bagatelizata in favoarea eternului „exotism” al rromilor

1971, aprilie, 6 – 8, primul Congres mondial al rromilor, ocazie cu care se pun bazele Uniunii Internationale a Rromilor,se adopta drapelul si imnul(“Gelem,gelem”) international, iar data de 8 aprilie devine Ziua internationala a rromilor.

1977 – 1983, derularea Programului PCR „Integrarea tiganilor”, derulat prin MAI – Ministerul Afacerilor Interne. Raportul de evaluare cuprindea o „Platforma de masuri cu privire la incadrarea in munca si integrarea sociala a tiganilor”, care propunea urmatoarele masuri: 1. inregistrarea si sedentarizarea populatiei tiganesti; 2. incadrarea in munca; 3. conditii de locuit; 4. starea de sanatate si asistenta sociala; 5. domeniul cultural si educational; 6. probleme organizatorice. In fapt, aceste masuri nu au fost luate, avindu-se in vedere doar recenzarea (ilegala) a populatiei rrome din Romania. Fostul ministru al M.I. Mihai Chitac, in 1990, a facut public faptul ca, in 1977, fusesera „recenzati” 1.800.000 de rromi (intre care 65.000 de nomazi: 5.600 cu ocupatii utile, 900 – calificati), iar in 1983, 2.300.000

1979, prima traducere in limba rromani a „Evangheliei dupa Ioan” (reeditata in 1994)

1982, Nicolae Gheorghe, dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul Alexandru Danciu, critica in revista „L`alternative” si la postul de radio Europa Libera, politica fata de rromi a statului roman

1982, Vasile Burtea, dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul Cosmina Cosmin, intr-o scrisoare catre aceeasi revista „L`alternative” si postul de radio Europa Libera confirma criticile aduse regimului comunist de Nicolae Gheorghe

1990, ianuarie, 5, Frontul Salvarii Nationale include in Parlamentul Romaniei trei parlamentari rromi: Ion Cioaba – reprezentant al rromilor caldarari si nomazi, Szomantz Petre – reprezentant al rromilor maghiari, Nicolae Bobu – reprezentant al rromilor vatrasi. Prin retragerea lui Szomantz Petre, pina la alegerile din 20 mai 1990, locul acestuia este ocupat de Octavian Stoica. In aceeasi perioada, consilier pentru problemele rromilor in Consiliul pentru Minoritatile Nationale este Nicolae Gheorghe. Din 1990, pina in 1996, rromii au fost reprezentati in Parlamentul Romaniei prin Gheorghe Raducanu, din 1996, pina in 2000, de Madalin Voicu, dupa 2000, de Nicolae Paun.

1990, prin fuziunea primelor structuri de organizare a minoritatii rrome din Romania, Uniunea Democrata a Rromilor si Societatea Romilor din Bucuresti, prin alegerea ca presedinte a lui Ion Onoriu, incepe miscarea de emancipare a rromilor din Romania

1990, iunie, 14 – 15, minerii din Valea Jiului, condusi de politie, declanseaza ceea ce, in presa vremii, s-a numit „pogromul asupra cartierelor tiganesti”

1990, apar publicatiile rrome „O glaso al rromengo”, supliment al revistei „Baricada” (Timisoara); „Aven amentza” (Bucuresti), condusa de Vasile Ionescu; „Satra” (Slobozia), condusa de Gheorghe Paun Ialomiteanu; „Neo drom” (Sibiu), condusa de Florin Cioaba; „Divano rromano” (Sibiu), condusa de Luminita Mihai Cioaba

1992, prin autodesfiintarea Uniunii Democrate a Romilor, motivata de conflictele de viziune, miscarea rromilor se fractureaza, liderii acesteia infiintindu-si organizatii „personale”: Ion Onoriu, Gheorghe Raducanu si Gheorghe Ivan, transforma Societatea Romilor din Bucuresti in Partida Romilor; Ion Cioaba se proclama „rege international al rromilor”; Nicolae Gheorghe infiinteaza Federatia Etnica a Romilor, mai apoi Centrul romilor pentru interventie sociala si studii „Romani CRISS”; Vasile Ionescu – Fundatia culturala pentru emanciparea rromilor „Aven amentza”, mai apoi Centrul rromilor pentru politici publice „Aven amentza”; Nicolae Bobu si Dumitru Ion Bidiia – Uniunea Generala a Romilor din Romania, Comunitatea Etniei Romilor etc.

1992, cu „Mic dictionar rrom – roman”, prof.Gheorghe Sarau incepe seria de publicatii dedicate studierii limbii rromani

1997, se infiinteaza sectia de limba si literatura rromani a Facultatii de limbi si literaturi straine a Universitatii Bucuresti

2000, este emisa Ordonanta de Urgenta 137 / 2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare

2001, este adoptata HG 430 / 2001 – Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei rromilor, elaborata in parteneriat cu asociatiile rromilor

DISTRIBUIȚI

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ