|
Includerea problematicii romilor pe agenda politică a instituţiilor naţionale.
Din anul 2001, anul adoptării Strategiei Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, vorbim despre politici publice pentru romi şi procese de schimbare socială ale căror rezultate întârzie să apară. Instituţionalizarea şi implementarea politicilor pentru romi nu înseamnă transferul responsabilităţilor către minoritatea romilor ci înseamnă acţiune socială şi un proces de dezvoltare socială în care instituţiile naţionale şi internaţionale includ problematica romilor pe agenda lor politică, urmată de acţiuni conjugate de facilitare a accesului şi exercitarea nediscriminatorie a drepturilor sociale, juridice şi politice.
Includerea priorităţilor de rang zero: investiţii in educaţie, combaterea rasismului şi discriminării, în strategiile multianuale a instituţiilor naţionale.
Includerea în aria de responsabilitate a instituţiilor care au ca prioritate absorbţia şi administrarea Fondurilor Europene destinate grupurilor vulnerabile a măsurilor de incluziune a minorităţii romilor este metoda de a răspunde priorităţilor de rang 0 stabilite pe plan intern de România: investiţii în educaţie, destinate saltului calităţii umane şi formării profesionale şi politicii de toleranţă – zero în privinţa rasismului împotriva romilor, fundamentate pe prevederile ultimelor rapoarte şi Decizii ale Comisiei şi Consiliului UE. Pe plan extern, incluziunea romilor răspunde şi altor angajamente ale României, cum ar fi: participarea, alături de alte 9 ţări la Deceniul de Incluziune a Romilor, elaborarea unor politici europene pentru romi;
Valorizarea expertizei şi contribuţiei romilor.
Sprijinul societăţii civile a romilor, în special a organizaţiilor neguvernamentale, care să ofere expertiză şi consultanţă instituţiilor de profil, şi în special în procesul de îmbunătăţire a absorbţiei şi managementul fondurilor europene, punct strategic şi prioritate a României pentru depăşirea crizei precum şi în procesul de elaborare a viitoarelor politici publice destinate incluziunii romilor este de asemenea un element cheie, reflectă tipul de abordare participativă, democratică şi este un indicator al contribuţiei minorităţilor la procesul global de dezvoltare a României.
PROPUNERI
1. Pana la constituirea Observatorului Social (OS), este nevoie urgenta de monitorizarea parlamentara a politicilor publice pentru rromi de catre Comisiile Permanente de Specialitate existente la nivelul Camerei Deputatilor si Senatului (ex: Comisia pentru Munca, Familie si Protectie Sociala; Invatamant, Stiinte, Tineret si Sport etc); Acest lucru poate fi realizat prin cooptarea unor experti romi in cadrul cabinetelor Presedintilor Comisiilor Permanente in vederea informarii prin rapoarte periodice privind prioritatile si evolutia implementarii politicilor de incluziune sociala a romilor la nivelul administratiei publice locale si centrale. Monitorizarea poate fi facuta in baza definitiei incluziuni sociale existenta in L 46/2006.
2. Reincluderea măsurilor de incluziune a minorităţii romilor în aria de responsabilitate a instituţiilor care au ca prioritate absorbţia şi administrarea Fondurilor Europene destinate grupurilor vulnerabile si transferarea Agentia Nationala pentru Romi in subordinea cabinetului Primului Ministru, ca structura de monitorizare a politicilor publice pentru romi;
3. Crearea Centrului National Rrom, prin constituirea unei fundatii de utilitate publica sau reorganizarea Centrului National de Cultura al Romilor si relationarea directa a acestuia, sub raportul finantarii si expertizei, cu institutiile publice implicate in implementararea politicilor publice de incluziune a rromilor; institutia, pe langa functia de cercetare multidisciplinara, va elabora si implementa proiecte si programe care sa vizeze o noua cultura organizationala roma, in acord cu noile provocari ale modernizarii, pentru a diminua efectele contraculturale (statutul femeii rrome si mariajele timpurii, exploatarea muncii copilului si infractionalitatea juvenila, combaterea rasismului) si pentru a valorifica patrimoniul spiritual rrom.
1 In acceptiunea L 46/2006 – privind sistemul national de asistenta sociala procesul de incluziune sociala este definit ca „setul de masuri multidimensionale din domeniul protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii-comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii destinate combaterii excluziunii sociale.”
 |