| Memorandumul "Imperativul Modernizarii" adresat institutiilor statului si asociatiilor rome cu prilejul "Zilei internationale a Romilor" |
| Comunicate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Scris de Conventia Civica si Etnica a Romilor | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
8 aprilie 2009, cu prilejul celebrarii “Zilei internationale a romilor”
Romii: imperativul modernizariiMemorandum pentru eficientizarea politicilor publice pentru romiCampanie civica de reforma a culturii organizationale rome prin institutionalizare
etnocomunitara si dezvoltarea cetateniei democratice Pe fundalul dublelor standarde dintre limitele libertatii si securitatii sociale oferite rromilor/ tiganilor, ca cetateni, a unei aplicari echivoce a statutului de imigrant (in materie de drept la azil) si normativele rezervate dreptului la libera circulatie si stationare pentru populatiile rrome si nomade, suntem martorii, deseori impasibili, ai ineficacitatii si esecului politicilor publice nationale si europene pentru rromi, fie ca acestia raman in statele de origine, fie ca emigreaza. Surprinzatorul val de violenta rasiala/antitiganism din Italia si Romania, starnit de agendarea uciderii unei femei italiene de catre un cetatean roman de etnie rroma, “cazul Mailat”, a inlocuit fulgerator corectitudinea politica si “spirala tacerii”, ca forme contemporane ale duplicitatii comportamentelor si atitudinilor ostile fata de rromi, cu spectacularizarea politica si linsajul mediatic.
Asistam la un conflict care isi are in Europa, in cazul cronicizat al romilor, un camp de reflectie, atitudine si actiune de „detiganizare” nemaintalnit de la Holocaust si de la amplele procese de denazificare de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ghetoul, ca segregare spatiala/sociala, si cersetoria, repere ale naufragiului demnitatii umane si valorilor Umanismului, par sa semnifice noua identitate europeana a romilor romani, ca recadere in istorie – o situatie care irita pe toata lumea, romi si neromi. Violenta politica ilegitima, desi suverana, si violarea drepturilor omului, in scopul „penalizarii” indivizilor sau grupurilor indezirabile „tatuate biopolitic”, par recurenta unui darwinism social integrat intr-un nou rasism paneuropean, in „noul apartheid”. Inegalitatea si Diferenta au devenit justificari ale unui „razboi civil mondial”, a starii de exceptie de la ordinea juridica, instituite la nivelul multor state europene, in varii forme, impotriva romilor. Intre timp, problemele romilor din Romania, ca grupuri cu risc ridicat de excluziune sociala, au devenit probleme ale serviciilor sociale in majoritatea tarilor Uniunii Europene, in special in tarile dezvoltate economic, Franta, Italia, Spania si, recent, Irlanda si Anglia. Chiar fara o nisa ocupationala compatibila si in conditiile barierelor de protejare a pietei muncii, impuse de statele europene, multi romi prefera sa emigreze, chiar si numai pentru a apela la serviciile publice sau a trai din expediente. Neprevazut si in plina expansiune, valul de migratie la scara europeana al “noilor veniti” in absenta unor politici si resurse adecvate, pune in dificultate bugetele autoritatilor locale, alimenteaza disconfortul comunitar si resentimentele, inclusiv o reflectie generala asupra responsabilitatii statelor fata de cetatenii sai, iar in cazul apartenentei acestora la o comunitate etnica, in special cazul romilor, la incapacitatea acestora de a-si exercita drepturile. Acest “razboi” al “noilor saraci” asediind Vestul european indica o schimbare structurala a raportului dintre libertate si responsabilitate, in special la nivelul reformelor normelor si institutiilor publice nationale si europene, in premisele prefacerilor care determina aceasta noua ordine mondiala, criza globala. In toata Europa, inclusiv in Romania, autoritatile locale demoleaza asezarile improvizate in jurul gropilor de gunoi, sub poduri si in alte “no man’s land”-uri, efectivele politiei sunt aruncate in lupta pentru securitate interna, pentru a stavili ceea ce pare a fi o invazie si un exod in masa al romilor din Romania, in cautarea unui iluzoriu capital economic, pasibil de a fi convertit intr-un status pozitiv, in capital cultural si simbolic. Parerile sunt impartite: se vorbeste despre saracie extrema, “incertitudine ontologica” si “insecuritate existentiala”, dar si despre criminalitate sau criminalizarea saraciei, fascism si igienizare sociala, discursuri recurente, care se anuleaza unul pe celalalt. Dincolo de ambiguitatea reactiilor, se cade de acord ca e urgenta o regandire a problematicii rome si gasirea unor reglementari si masuri active. Daca scopul culturii este de a da sens vietii, prin norme, valori, reprezentari si semnificatii societale, in cazul romilor neadaptarea la conexitatea complexa a schimbarilor sociale impuse de modernitate a creat un conflict latent cu valorile societatii globale actuale Lipsa unui efort constructiv in scopul dezvoltarii unei comunicari autentice este una dintre sursele subdezvoltarii culturii organizationale rome. In intregul sau cultura roma este mentinuta intr-o relatie de dependenta si vasalitate fata de cultura romaneasca, consecinta a absentei unor structuri eficiente de formare si reprezentare autoreferentiala, care sa permita saltul de la o cultura populara slab alfabetizata, la o cultura moderna, integratoare in setul de valori ale contemporaneitatii. In conditiile unei Uniuni Europene largite, in care romii sunt o minoritate europeana in dialog cu culturile nationale, “sarcinile comune” se vor multiplica inevitabil, iar imperativele culturale ale acestora vor deveni tot mai evidente. La constientizarea mai rapida a acestor imperative poate contribui substantial comunicarea sociala, standardizata, ca perspectiva etica a integrarii si prezervarii identitatii culturilor minoritare, in acord cu normele internationale, la care Romania este parte semnatara. In linia unui relativism cultural care sa tina cont de dificultatea (re)constructiei organizationale, este preferabila in locul unei variante etnice rome substantiale, a uneia subiective si dinamice, subsidiare, deschisa redefinirilor, reinterpretarilor trecutului si “indigenizarii modernitatii”, operand hibridari si avand obiective ferme. O asemenea solutie pare mult mai viabila, atat in privinta costurilor, cat si al “vectorului juridic al impartirii bunurilor”, ca o reparatie fireasca pentru romi - “mostenire comuna a Europei”, in consonanta cu multiculturalismul noii societati globale. In acest sens, Memorandumul “Romii: imperativul modernizarii” propune o viziune de accelerare a incluziunii ghetourilor rome (shatre, mahalale,“tiganii”) in comunitatile locale, simultan cu un management structural al culturii organizationale rome. Traditionala “integrare/ incluziune/ coeziune sociala”, (in dimensiunile unui universalism al sociabilitatii), armonizata cu elementele unei subsidiaritati etnocomunitare care sa faciliteze comunicarea etnica si cea publica, printr-un plus de identitate socio-culturala comunitatilor rome, ar asigura cooperarea, imputernicirea si responsabilizarea romilor in strategiile care vizeaza propriul lor destin, conform principiului democratiei participative Memorandumul “Romii: imperativul modernizarii” are in vedere faptul ca de la sfarsitul anului 2008 nu mai exista un Plan de masuri de politici publice pentru romi, ceea ce face urgenta adoptarea unei Hotarari de Guvern. In acelasi mod, Memorandumul, prin Campanie civica de reforma a culturii organizationale rome prin institutionalizare etnocomunitara si dezvoltarea cetateniei democratice, se adreseaza romilor insisi, pentru a deveni activi si responsabili, in contextul noii ordini europene si globale, a recesiunii economice actuale, a constructiei unei societati decente, care sa asigure o cetatenie egala si nediscriminatorie. Principii directoare ale institutionalizarii etnocomunitare si dezvoltarii cetateniei democratice active
Principiul democratiei participative
Principiul subsidiaritatii Principiul institutionalizarii etnocomunitare Principiul nondiscriminarii Principiul parteneriatului public-privat Principiul descentralizarii in executie Principiul consensualitatii Principiul utilitatii sociale Principiul diviziunii sectoriale Principiul compatibilitatii legislative Principiul egalitatii Structuri ale institutionalizarii etnocomunitare si dezvoltarii cetateniei democratice active
I. Structuri mixte: Comisia (locala, judeteana, regionala, nationala) mixta pentru romi - Agentia Nationala pentru Romi si expertii/consilierii pe problematica roma din administratia publica centrala si locala I. Structuri mixte: Comisia nationala mixta pentru romi este formata din reprezentanti ai institutiilele executive ale statului si din expertii omonimi ai CCERR, in scopul organizarii si coordonarii activitatilor care privesc eficientizarea politicilor publice pentru romi. Constituirea CNMR se realizeaza sub auspiciile Presedintelui Romaniei. Constituirea CNMR se face in baza unui Contract social/ Pact social/Protocol incheiat de catre institutiile reprezentative ale statului roman cu Conventia Civica si Etnica a Romilor. Secretarul CNMR este numit de Guvernul Romaniei, din structura ANR.Co-secretarul CNMR este numit de CERRR, din structura CNR. Deciziile CNMR se iau cu 2/3 din numarul membrilor prezenti si 50+1 din voturile exprimate. CNMR se intruneste anual si aproba: - schema de organizare si functionare, Raportul de activitate si financiar ale Agentiei Nationale pentru Romi pe anul in curs si Planul de masuri si Bugetul pentru anul urmator.
NOTA: Comisiile regionale mixte pentru rromi, Comisiile judetene mixte pentru rromi (41 judete si 6 sectoare Bucuresti), Comisiile locale mixte pentru rromi se organizeaza dupa acelasi principiu ca si CNMR. II. Structuri etnocomunitare: Consiliul si Centrul (local, judetean, regional, national) Rom de dezvoltare si management comunitar este o structura retea a Conventiei Civice si Etnice a Romilor, formata din reprezentanti ai comunitatii, alesi prin vot direct sau confirmati, in cazul functionarilor romi, creata in vederea luarii unor decizii cat mai aproape de comunitate (subsidiaritate etnocomunitara). Va propune si aproba masurile de dezvoltare si management comunitar, va monitoriza situatia rromilor din localitate/judet/regiune de dezvoltare respectiva, modul de implementare al politicilor publice dedicate rromilor, va elabora o baza de date referitoare la comunitatile rome, a migratiei rromilor, ca premisa a dezvoltarii unei Strategii ample, pe termen mediu si lung. Este coordonat de un presedinte si de un Birou Director, format din entitatile:
NOTA: Subfilialele Consiliilor locale de dezvoltare si management comunitar se infiinteaza la nivel de cartiere, sate ale comunei, pe subgrupuri de romi etc., dupa aceeasi formula cu Consiliul local rom (Anexa 1); Centrul (Local, Judetean, Regional, National) Rom de dezvoltare si management comunitar este o structura tehnica, executiva, de informare,dezvoltare si management comunitar, care ofera informatii/ consultanta, implementeaza politicile publice pentru romi locale, judetene, regionale si nationale. Este coordonat de un manager comunitar (format in cadrul unor seminarii de instruire periodice pentru a deprinde abilitati de gestionare a crizelor de comunicare si management). Este confirmat de Consiliul Rom (Local, Judetean, Regional, National) si in co-administrarea Comisiei Mixte (Locale, Judetene, Regionale, Nationale).Variantele regionale, judetene si locale au ca model Centrul National Rom ( Anexa 2). III. Structuri statale/cetatenesti: 1. Agentia nationala pentru Romi este o structura guvernamentala sub autoritatea CNMR, in subordinea directa a Primului Ministru. Elaboreaza si monitorizeaza Planul de Masuri al Strategiei Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor. Intocmeste Rapoarte periodice, la solicitarea institutiilor statului, si Raportul anual pentru CNMR. Schema de organizarea si functionarea a ANR se face de catre primul Ministru, cu consultarea CNMR. Cooperarea in cadrul Campaniei civice de auto-reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare se va face in baza unui Protocol de cooperare.
2. Subcomisia parlamentara pentru romi. Pana la constituirea Observatorului Social (OS), este urgenta monitorizarea parlamentara a politicilor publice pentru romi de catre Comisiile Permanente de Specialitate existente la nivelul Camerei Deputatilor si Senatului (ex: Comisia pentru Munca, Familie si Protectie Sociala; Invatamant, Stiinte, Tineret si Sport etc). Monitorizarea poate fi facuta in baza definitiei incluziuni sociale existenta in L 46/2006. Secretariatul Subcomisiei parlamentara pentru romi este asigurat de catre Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati a Camerei Deputatilor in deplina transparenta si cooperare cu Conventia Civica si Etnica a Romilor. Rapoartele de monitorizare vor fi realizate inclusiv prin cooptarea unor experti romi in cadrul cabinetelor Presedintilor Comisiilor Permanente in vederea informarii prin rapoarte periodice privind prioritatile si evolutia implementarii politicilor pentru romil la nivelul administratiei publice locale si centrale. Activitati ale Campaniei civice de reforma a culturii organizationale rome
NOTA: Acest document nu este o alternativa la politicile publice pentru romi actuale, ci complementar acestora, o reactie la criza prelungita a romilor romani din ghetourile din Romania si Europa (mahalale/„tiganii”/satre/campus-uri), o regandire din interiorul etnoculturii rome a deficientelor structurale in participarea activa si dezvoltarea democratiei in comunitatile rome. Intre politici de continuitate sau de ruptura, aceasta situatie necesita o urgenta campanie pentru elaborarea unei strategii de gestionare a crizei publice de comunicare cu/intre asociatiile/ comunitatile rome si institutiile publice, ca analiza preliminara in perspectiva reinnoirii legaturilor sociale in retele de comunicare fiabile, subsidiare, specifice, adaptarii si dezvoltarii culturii organizationale rome la cetatenia democratica activa, la noua ordine europeana.
ANEXA 1: Componenta Consiliului Rom de dezvoltare si management comunitar, la nivel local, judetean, regional si national
Consiliul Local Rom Consiliul Judetean Rom (care se constituie din Consiliile locale rome) ANEXA 2: Centrul rom de dezvoltare si management comunitar,
la nivel local, judetean, regional si national Este un organism de interes public, apolitic, sub autoritatea Comisiei (nationale, regionale, judetene, locale) mixte pentru romi, in subordinea CCERR.
Dezvoltarea Centrului National Rom (C.N.R.) se va face prin reorganizarea Centrului National de Cultura al Romilor si relationarea directa a acestuia, sub raportul finantarii si expertizei, cu institutiile publice membre ale Comisiei nationale mixte pentru romi si a altor structuri locale si centrale implicate in implementararea politicilor publice de incluziune a romilor. Pe langa functia de cercetare multidisciplinara, C.N.R. va elabora si implementa proiecte si programe care sa vizeze o noua cultura organizationala roma, in acord cu noile provocari ale modernizarii, pentru a diminua efectele contraculturale (statutul femeii rome si mariajele timpurii, exploatarea muncii copilului si infractionalitatea juvenila, combaterea rasismului) si pentru a valorifica patrimoniul spiritual rom; C.N.R. va monitoriza gradul de implementarea politicile publice, va intocmi rapoarte sectoriale si Raportul anual pentru Comisia nationala mixta pentru romi, va elabora proiectul de Plan de masuri si bugetul anual. Structurile din subordinea CNR sunt cele aprobate prin HG 834 /2003, precum si cele aprobate de catre Comisia nationala mixta pentru romi, in conformitate cu optiunile si prioritatile propuse de catre Conventia Civica si Etnica a Romilor. O varianta care urmeaza a fi propusa CNMR este urmatoarea: Departamente ale Centrului National Rom
Departamentul pentru cetatenie democratica si institutionalizare etnocomunitara
Departamentul de incluziune etnocomunitara
Departament intrajutorare si voluntariat Departamentul de comunicare si coordonare Departamentul juridico-economic NOTA: Centrul National Rom isi va dezvolta structuri executive regionale, judetene si locale, pentru a asigura expertiza parteneriatelor cu structurile regionale ale ANR, BJR-uri etc
Bookmark
Trimite prin email
Vizite: 1581 Comentarii (1)
OK scris de mamytzy  ,
iunie 22, 2009
Este super bine ca va organizati astfel...!!!!Trebuia lucrul acesta mult mai demult facut...!!!Poate asa sa se schimbe ceva si in mintea astor multi care ne pun tot timpul sub semnul intrebarii,doar pentru simplul fapt ca avem alt pigment al pielii ,sau pentru ca indraznim sa ne recunoastem etnia.Eu suport de o buna vreme incoace un segregationism frumos mascat dar dur in colectivul de cadre didactice din care fac parte,intr-o comuna cu multi rromi...As dori sa ma pun in slujba unei comisii,pentru a-mi pune in valoare capacitatile mele profesionale si sociale pe care nu mi le pot exercita in actualul loc de munca.Mentionez ca am studii superioare cu licenta.Astept sa fiu contactata la adresa sus-mentionata,precizand ca locuiesc in judetul Bihor.Cu stima,mamytzy.
Scrie comentariu
|
Aboneaza-te la fluxul de comentarii
