Romanothan - lumea romilor

Varianta desktop Inregistrare

Memorandumul "Imperativul Modernizarii" adresat institutiilor statului si asociatiilor rome cu prilejul "Zilei internationale a Romilor

Scris de Conventia Civica si Etnica a Romilor
Miercuri, 08 Aprilie 2009 03:00
mărime font micşorează font măreşte fontul
Imprima
Email
Fii primul care comenteaza!

Comunicat de presă

Comunicat de presă al Convenţiei Civice şi Etnice a Romilor din data de 8 aprilie 2009, cu prilejul celebrarii “Zilei internationale a romilor”

R O M A N O T H A N
Agentia pentru comunicare durabila,
cetatenie democratica si institutionalizare etnocomunitara

Proiect partenerial al societatii civile rome: Agentia de dezvoltare comunitara “Impreuna”, Alianta pentru Unitatea Romilor, Asociatia Florarilor, Centrul romilor pentru sanatate “Sastipen”, Centrul romilor “Amare Rromentza”, Centrul Crestin al Romilor, Centrul de resurse pentru comunitatile de romi, Centrul romilor pentru interventie sociala si studii “Romani C.R.I.S.S., CERK - Comitetul european al romilor krisinitori, Fundatia “Ruhama”, Institutul Intercultural Timisoara, Partida Romilor, Organizatia de Dezvoltare a Romilor Social Democrati, Policy Center for Roma and Minorities, Roma Concern – London Office

8 aprilie 2009, cu prilejul celebrarii “Zilei internationale a romilor”

Domnului Preşedinte al României, Traian Băsescu
Domnului Prim Ministru, Emil Boc
Domnului Preşedinte al Senatului, Mircea Geoana
Doamnei Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Alma Roberta Anastase
Partidul Democrat-Liberal
Alianta PSD+PC
Partidul National Liberal
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania
Asociatiilor Romilor din Romania

Romii: imperativul modernizarii

Memorandum pentru eficientizarea politicilor publice pentru romi

Campanie civica de reforma a culturii organizationale rome prin institutionalizare
etnocomunitara si dezvoltarea cetateniei democratice

Pe fundalul dublelor standarde dintre limitele libertatii si securitatii sociale oferite rromilor/ tiganilor, ca cetateni, a unei aplicari echivoce a statutului de imigrant (in materie de drept la azil) si normativele rezervate dreptului la libera circulatie si stationare pentru populatiile rrome si nomade, suntem martorii, deseori impasibili, ai ineficacitatii si esecului politicilor publice nationale si europene pentru rromi, fie ca acestia raman in statele de origine, fie ca emigreaza. Surprinzatorul val de violenta rasiala/antitiganism din Italia si Romania, starnit de agendarea uciderii unei femei italiene de catre un cetatean roman de etnie rroma, “cazul Mailat”, a inlocuit fulgerator corectitudinea politica si “spirala tacerii”, ca forme contemporane ale duplicitatii comportamentelor si atitudinilor ostile fata de rromi, cu spectacularizarea politica si linsajul mediatic.

Asistam la un conflict care isi are in Europa, in cazul cronicizat al romilor, un camp de reflectie, atitudine si actiune de „detiganizare” nemaintalnit de la Holocaust si de la amplele procese de denazificare de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ghetoul, ca segregare spatiala/sociala, si cersetoria, repere ale naufragiului demnitatii umane si valorilor Umanismului, par sa semnifice noua identitate europeana a romilor romani, ca recadere in istorie – o situatie care irita pe toata lumea, romi si neromi. Violenta politica ilegitima, desi suverana, si violarea drepturilor omului, in scopul „penalizarii” indivizilor sau grupurilor indezirabile „tatuate biopolitic”, par recurenta unui darwinism social integrat intr-un nou rasism paneuropean, in „noul apartheid”. Inegalitatea si Diferenta au devenit justificari ale unui „razboi civil mondial”, a starii de exceptie de la ordinea juridica, instituite la nivelul multor state europene, in varii forme, impotriva romilor.

Intre timp, problemele romilor din Romania, ca grupuri cu risc ridicat de excluziune sociala, au devenit probleme ale serviciilor sociale in majoritatea tarilor Uniunii Europene, in special in tarile dezvoltate economic, Franta, Italia, Spania si, recent, Irlanda si Anglia. Chiar fara o nisa ocupationala compatibila si in conditiile barierelor de protejare a pietei muncii, impuse de statele europene, multi romi prefera sa emigreze, chiar si numai pentru a apela la serviciile publice sau a trai din expediente. Neprevazut si in plina expansiune, valul de migratie la scara europeana al “noilor veniti” in absenta unor politici si resurse adecvate, pune in dificultate bugetele autoritatilor locale, alimenteaza disconfortul comunitar si resentimentele, inclusiv o reflectie generala asupra responsabilitatii statelor fata de cetatenii sai, iar in cazul apartenentei acestora la o comunitate etnica, in special cazul romilor, la incapacitatea acestora de a-si exercita drepturile. Acest “razboi” al “noilor saraci” asediind Vestul european indica o schimbare structurala a raportului dintre libertate si responsabilitate, in special la nivelul reformelor normelor si institutiilor publice nationale si europene, in premisele prefacerilor care determina aceasta noua ordine mondiala, criza globala.

In toata Europa, inclusiv in Romania, autoritatile locale demoleaza asezarile improvizate in jurul gropilor de gunoi, sub poduri si in alte “no man’s land”-uri, efectivele politiei sunt aruncate in lupta pentru securitate interna, pentru a stavili ceea ce pare a fi o invazie si un exod in masa al romilor din Romania, in cautarea unui iluzoriu capital economic, pasibil de a fi convertit intr-un status pozitiv, in capital cultural si simbolic. Parerile sunt impartite: se vorbeste despre saracie extrema, “incertitudine ontologica” si “insecuritate existentiala”, dar si despre criminalitate sau criminalizarea saraciei, fascism si igienizare sociala, discursuri recurente, care se anuleaza unul pe celalalt. Dincolo de ambiguitatea reactiilor, se cade de acord ca e urgenta o regandire a problematicii rome si gasirea unor reglementari si masuri active.

Daca scopul culturii este de a da sens vietii, prin norme, valori, reprezentari si semnificatii societale, in cazul romilor neadaptarea la conexitatea complexa a schimbarilor sociale impuse de modernitate a creat un conflict latent cu valorile societatii globale actuale Lipsa unui efort constructiv in scopul dezvoltarii unei comunicari autentice este una dintre sursele subdezvoltarii culturii organizationale rome. In intregul sau cultura roma este mentinuta intr-o relatie de dependenta si vasalitate fata de cultura romaneasca, consecinta a absentei unor structuri eficiente de formare si reprezentare autoreferentiala, care sa permita saltul de la o cultura populara slab alfabetizata, la o cultura moderna, integratoare in setul de valori ale contemporaneitatii.

In conditiile unei Uniuni Europene largite, in care romii sunt o minoritate europeana in dialog cu culturile nationale, “sarcinile comune” se vor multiplica inevitabil, iar imperativele culturale ale acestora vor deveni tot mai evidente. La constientizarea mai rapida a acestor imperative poate contribui substantial comunicarea sociala, standardizata, ca perspectiva etica a integrarii si prezervarii identitatii culturilor minoritare, in acord cu normele internationale, la care Romania este parte semnatara.

In linia unui relativism cultural care sa tina cont de dificultatea (re)constructiei organizationale, este preferabila in locul unei variante etnice rome substantiale, a uneia subiective si dinamice, subsidiare, deschisa redefinirilor, reinterpretarilor trecutului si “indigenizarii modernitatii”, operand hibridari si avand obiective ferme. O asemenea solutie pare mult mai viabila, atat in privinta costurilor, cat si al “vectorului juridic al impartirii bunurilor”, ca o reparatie fireasca pentru romi - “mostenire comuna a Europei”, in consonanta cu multiculturalismul noii societati globale.

In acest sens, Memorandumul “Romii: imperativul modernizarii” propune o viziune de accelerare a incluziunii ghetourilor rome (shatre, mahalale,“tiganii”) in comunitatile locale, simultan cu un management structural al culturii organizationale rome. Traditionala “integrare/ incluziune/ coeziune sociala”, (in dimensiunile unui universalism al sociabilitatii), armonizata cu elementele unei subsidiaritati etnocomunitare care sa faciliteze comunicarea etnica si cea publica, printr-un plus de identitate socio-culturala comunitatilor rome, ar asigura cooperarea, imputernicirea si responsabilizarea romilor in strategiile care vizeaza propriul lor destin, conform principiului democratiei participative

Memorandumul “Romii: imperativul modernizarii” are in vedere faptul ca de la sfarsitul anului 2008 nu mai exista un Plan de masuri de politici publice pentru romi, ceea ce face urgenta adoptarea unei Hotarari de Guvern. In acelasi mod, Memorandumul, prin Campanie civica de reforma a culturii organizationale rome prin institutionalizare etnocomunitara si dezvoltarea cetateniei democratice, se adreseaza romilor insisi, pentru a deveni activi si responsabili, in contextul noii ordini europene si globale, a recesiunii economice actuale, a constructiei unei societati decente, care sa asigure o cetatenie egala si nediscriminatorie.

Principii directoare ale institutionalizarii etnocomunitare si dezvoltarii cetateniei democratice active

Principiul democratiei participative
Principiul subsidiaritatii
Principiul institutionalizarii etnocomunitare
Principiul nondiscriminarii
Principiul parteneriatului public-privat
Principiul descentralizarii in executie
Principiul consensualitatii
Principiul utilitatii sociale
Principiul diviziunii sectoriale
Principiul compatibilitatii legislative
Principiul egalitatii

Structuri ale institutionalizarii etnocomunitare si dezvoltarii cetateniei democratice active

I. Structuri mixte: Comisia (locala, judeteana, regionala, nationala) mixta pentru romi
II. Structuri etnocomunitare: Consiliul si Centrul Rom de dezvoltare si management comunitar
III. Structuri statale/ cetatenesti

- Agentia Nationala pentru Romi si expertii/consilierii pe problematica roma din administratia publica centrala si locala
- Subcomisia parlamentara pentru Romi

I. Structuri mixte: Comisia nationala mixta pentru romi este formata din reprezentanti ai institutiilele executive ale statului si din expertii omonimi ai CCERR, in scopul organizarii si coordonarii activitatilor care privesc eficientizarea politicilor publice pentru romi. Constituirea CNMR se realizeaza sub auspiciile Presedintelui Romaniei.

Constituirea CNMR se face in baza unui Contract social/ Pact social/Protocol incheiat de catre institutiile reprezentative ale statului roman cu Conventia Civica si Etnica a Romilor.
Primul Ministru indeplineste functia de presedinte al CNMR. Presedintele Conventiei Civice si Etnice a Romilor indeplineste functia de vicepresedinte.

Secretarul CNMR este numit de Guvernul Romaniei, din structura ANR.Co-secretarul CNMR este numit de CERRR, din structura CNR. Deciziile CNMR se iau cu 2/3 din numarul membrilor prezenti si 50+1 din voturile exprimate.

CNMR se intruneste anual si aproba:

- schema de organizare si functionare, Raportul de activitate si financiar ale Agentiei Nationale pentru Romi pe anul in curs si Planul de masuri si Bugetul pentru anul urmator.
- raportul de activitate si financiar al Conventiei Etnice si Civice a Romilor pe anul in curs si Planul de masuri si Bugetul pentru anul urmator.

CNMR este formata din urmatorii reprezentanti ai ministerelor, agentiilor guvernamentale si expertilor omonimi ai Conventiei Civice si Etnice a Romilor:

Ministerul administratiei si internelor
Ministerul dezvoltarii regionale si locuintei
Ministerul educatiei, cercetarii si inovarii
Ministerul culturii, cultelor si patrimoniului national
Ministerul tineretului si sportului
Ministerul muncii, familiei si protectiei sociale
Ministerul sanatatii
Ministerul afacerilor externe
Ministerul justitiei si libertatilor cetatenesti
Ministerul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale
Ministerul IMM-urilor, comertului si mediului de afaceri
Agentia nationala pentru romi
Agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca
Agentia nationala pentru protectia Copilului

NOTA: Comisiile regionale mixte pentru rromi, Comisiile judetene mixte pentru rromi (41 judete si 6 sectoare Bucuresti), Comisiile locale mixte pentru rromi se organizeaza dupa acelasi principiu ca si CNMR.

II. Structuri etnocomunitare:

Consiliul si Centrul (local, judetean, regional, national) Rom de dezvoltare si management comunitar este o structura retea a Conventiei Civice si Etnice a Romilor, formata din reprezentanti ai comunitatii, alesi prin vot direct sau confirmati, in cazul functionarilor romi, creata in vederea luarii unor decizii cat mai aproape de comunitate (subsidiaritate etnocomunitara). Va propune si aproba masurile de dezvoltare si management comunitar, va monitoriza situatia rromilor din localitate/judet/regiune de dezvoltare respectiva, modul de implementare al politicilor publice dedicate rromilor, va elabora o baza de date referitoare la comunitatile rome, a migratiei rromilor, ca premisa a dezvoltarii unei Strategii ample, pe termen mediu si lung. Este coordonat de un presedinte si de un Birou Director, format din entitatile:

Managerul Centrului local rom de informare, dezvoltare si management comunitar
Presedintele Consiliului Rom
Comisarul pentru Integritate si Arbitraj
Liderii locali de reprezentare si mediere comunitara: krisinitorii, bulibasa etc.
Liderii ONG-urilor locale rome
Pastorul/Preotul (reprezentantul) bisericilor cu un numar semnificativ de romi
Liderii locali ai organizatiilor politic-electorale rrome

NOTA: Subfilialele Consiliilor locale de dezvoltare si management comunitar se infiinteaza la nivel de cartiere, sate ale comunei, pe subgrupuri de romi etc., dupa aceeasi formula cu Consiliul local rom (Anexa 1);

Centrul (Local, Judetean, Regional, National) Rom de dezvoltare si management comunitar este o structura tehnica, executiva, de informare,dezvoltare si management comunitar, care ofera informatii/ consultanta, implementeaza politicile publice pentru romi locale, judetene, regionale si nationale. Este coordonat de un manager comunitar (format in cadrul unor seminarii de instruire periodice pentru a deprinde abilitati de gestionare a crizelor de comunicare si management). Este confirmat de Consiliul Rom (Local, Judetean, Regional, National) si in co-administrarea Comisiei Mixte (Locale, Judetene, Regionale, Nationale).Variantele regionale, judetene si locale au ca model Centrul National Rom ( Anexa 2).

III. Structuri statale/cetatenesti:

1. Agentia nationala pentru Romi este o structura guvernamentala sub autoritatea CNMR, in subordinea directa a Primului Ministru. Elaboreaza si monitorizeaza Planul de Masuri al Strategiei Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor. Intocmeste Rapoarte periodice, la solicitarea institutiilor statului, si Raportul anual pentru CNMR. Schema de organizarea si functionarea a ANR se face de catre primul Ministru, cu consultarea CNMR. Cooperarea in cadrul Campaniei civice de auto-reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare se va face in baza unui Protocol de cooperare.

2. Subcomisia parlamentara pentru romi. Pana la constituirea Observatorului Social (OS), este urgenta monitorizarea parlamentara a politicilor publice pentru romi de catre Comisiile Permanente de Specialitate existente la nivelul Camerei Deputatilor si Senatului (ex: Comisia pentru Munca, Familie si Protectie Sociala; Invatamant, Stiinte, Tineret si Sport etc). Monitorizarea poate fi facuta in baza definitiei incluziuni sociale existenta in L 46/2006. Secretariatul Subcomisiei parlamentara pentru romi este asigurat de catre Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati a Camerei Deputatilor in deplina transparenta si cooperare cu Conventia Civica si Etnica a Romilor. Rapoartele de monitorizare vor fi realizate inclusiv prin cooptarea unor experti romi in cadrul cabinetelor Presedintilor Comisiilor Permanente in vederea informarii prin rapoarte periodice privind prioritatile si evolutia implementarii politicilor pentru romil la nivelul administratiei publice locale si centrale.

Activitati ale Campaniei civice de reforma a culturii organizationale rome

Memorandum adresat institutiilor statului, cu prilejul celebrarii “Zilei nationale a romilor”, ca lobby pentru adoptarea in regim de urgenta a unei Hotarari de Guvern de eficientizare a politicilor publice pentru romi, 8 aprilie – 22 mai.
Prelansarea Campaniei civice locale de reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare, 12 aprilie;
Reuniune a partenerilor Campaniei civice cu Agentia Nationala pentru Romi, in vederea stabilirii rolului si responsabilitatilor partenerilor institutionali, luni 13 aprilie.
Lansarea oficiala si Declaratie publica prilejuita de celebrarea a 90 de ani de la Declaratia Marii Adunari a romilor/tiganilor din Ibasfalau (19 aprilie 1919); Conferinta de presa si dezbatere: “Romii ce-i de facut?” Lansarea oficiala a Campaniei publice de reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare; joi, 23 aprilie, Timisoara
Monitorizarea desfasurarii Campaniei civice locale de reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare; Lobby pentru parteneriate cu administratia publica locala. Constituirea retelelor locale; alegerea reprezentantilor Consiliului local rom; elaborarea unui Plan local de Masuri, 23 aprilie – 4 mai ;

Campania civica judeteana de reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare; Lobby pentru parteneriate cu administratia publica judeteana. Constituirea retelelor judetene; alegerea Consiliului judetean rom si Presedintelui; elaborarea unui Plan judetean de Masuri, 4 – 22 mai.

Nr. Zile	Traseul I	Data	Traseul II	Data	Traseul III	Data
01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15	Vrancea Bacau Neamt Suceava Botosani Iasi Vaslui Galati Tulcea Constanta Olt Valcea Dolj Gorj Mehedinti	04 mai 05 mai 06 mai 07 mai 08 mai 11 mai 12 mai 13 mai 14 mai 15 mai 18 mai 19 mai 20 mai 21 mai 22 mai	Brasov Covasna Harghita Mures Bistrita N. Maramures Satu Mare Bihor Cluj Alba Sibiu Hunedoara Arad Timis Caras S	04 mai 05 mai 06 mai 07 mai 08 mai 11 mai 12 mai 13 mai 14 mai 15 mai 18 mai 19 mai 20 mai 21 mai 22 mai	Dambovita Arges Teleorman Giurgiu Ialomita Calarasi Braila Buzau Prahova Ilfov Bucuresti 1, 2 Bucuresti 3, 4 Bucuresti 5, 6	04 mai 05 mai 06 mai 07 mai 08 mai 11 mai 12 mai 13 mai 14 mai 15 mai 18 mai 19 mai 20 mai 21 mai 22 mai

Nota 1: In cele 4 zile de weekend, reprezentand sambetele si duminicile de 09 si 10, respectiv, 16, 17 mai, staff-ul caravanei va fi implicat in cursurile de lidership, organizate la nivel regional
Nota 2. Zone arondate Sectoarelor 1 - 6 Bucuresti:

Sectorul 1: Dorobanti, Baneasa, Pipera, Floreasca;
Sectorul 2: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei
Sectorul 3: Vitan, Dudesti, Titan, Balta Alba, Centrul Civic;
Sectorul 4: Berceni, Oltenitei, Vacaresti
Sectorul 5: Rahova, Ferentari, Cotroceni;
Sectorul 6: Giulesti, Dr Taberei, Militari, Crangasi

Comemorarea Holocaustului romilor, duminica 24 mai
Conferinta nationala “Romii – educatia”, la Parlamentul Romaniei, 24-25 mai
Campania civica regionala de reforma a culturii organizationale rome prin dezvoltarea cetateniei democratice si institutionalizarii etnocomunitare. Lobby pentru parteneriate cu administratia publica regionala. Constituirea retelelor regionale; alegerea reprezentantilor Presedintelui si Consiliului regional rom; elaborare Plan regional de Masuri, 11 - 22 iunie.

Reuniunea Comisiei Nationale Mixte pentru Romi. Adoptarea Planului General de Masuri, 29 iunie

Regiunea de Dezvoltare	Locul/data reuniunii
Regiunea de dezvoltare Sud-Est Braila, Buzau, Constanta,Galati, Tulcea,Vrancea	Braila Joi, 11 iunie
Regiunea de dezvoltare Sud Prahova, Dâmbovita, Arges, Teleorman, Giurgiu. Ialomita, Calaraşi	Calarasi Vineri, 12 iunie
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea	Craiova Luni, 15 iunie
Regiunea de dezvoltare Vest Arad,Caras Severin,Hunedoara, Timis	Timisoara Marti, 16 iunie
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest Bihor, Bistrita N., Cluj, Maramures, Satu M., Salaj	Cluj Miercuri,17 iunie
Regiunea de dezvoltare Centru Alba, Brasov,Covasna,Harghita,Mures, Sibiu	Targu Mures Joi,18 iunie
Regiunea de dezvoltare Bucureşti şi Ilfov Ilfov, Sectorul 1, 2, 3,4, 5, 6	Bucuresti Vineri, 19 iunie
Regiunea de dezvoltare Nord-Est Bacau, Botoşani, Iaşi, Neamt, Suceava, Vaslui	Iasi Luni, 22 iunie

Congresul National Rom; Constituirea retelelor nationale; alegerea reprezentantilor Consiliului national rom si Presedintelui; alegerea structurii centrale, Biroul Permanent; Lobby pentru parteneriate cu administratia publica centrala. Adoptarea Planului General de Masuri si a Platformei Strategiei 2009-2019, 4 - 5 iulie;
Autonomizarea retelelor si interconectarea acestora. Implementarea Planului general de Masuri; iulie-decembrie.
Reuniunea Comisiei Nationale Mixte pentru Romi. Prezentarea preliminariilor Raportului pe anul 2009. Adoptarea Planului General de Masuri pe anul 2010.

NOTA: Acest document nu este o alternativa la politicile publice pentru romi actuale, ci complementar acestora, o reactie la criza prelungita a romilor romani din ghetourile din Romania si Europa (mahalale/„tiganii”/satre/campus-uri), o regandire din interiorul etnoculturii rome a deficientelor structurale in participarea activa si dezvoltarea democratiei in comunitatile rome. Intre politici de continuitate sau de ruptura, aceasta situatie necesita o urgenta campanie pentru elaborarea unei strategii de gestionare a crizei publice de comunicare cu/intre asociatiile/ comunitatile rome si institutiile publice, ca analiza preliminara in perspectiva reinnoirii legaturilor sociale in retele de comunicare fiabile, subsidiare, specifice, adaptarii si dezvoltarii culturii organizationale rome la cetatenia democratica activa, la noua ordine europeana.

ANEXA 1: Componenta Consiliului Rom de dezvoltare si management comunitar, la nivel local, judetean, regional si national

Consiliul Local Rom
1.    Reprezentantii ONG-urilor locale rome
2.    Pastorul/reprezentantul bisericilor cu un numar semnificativ de romi
3.    Liderii medierii comunitare: krisinitori, bulibasi etc.
4.    Liderii locali ai organizatiilor politic-electorale rrome
5.    Reprezentantul organizatiei tinerilor romi (sub-retele ale elevilor, liceenilor, studentilor romi etc.)
6.    Reprezentantul organizatiei batranilor romi
7.    Reprezentanta organizatiei femeilor rome
(sub-retele: ale fetelor, mamelor, elevelor, liceenelor, studentelor etc)
8.    Reprezentantul organizatiei de voluntariat si intrajutorare
9.    Reprezentantul organizatiei meseriasilor romi
10.    Managerul Centrului local rom de dezvoltare si management comunitar
11.    Presedintele Consiliului local rom de dezvoltare si management comunitar
12.    Comisarul local de lntegritate si Arbitraj
13.    Reprezentantul rom din primarie
14.    Mediatorii sanitari care lucreaza in comunitatile rome
15.    Asistentii sociali care lucreaza in comunitatile rome
16.    Cadrele didactice/mediatorii scolari romi
17.    Consilier/i local/i rom/i/Delegat satesc

Consiliul Judetean Rom (care se constituie din Consiliile locale rome)
1.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale ONG-urilor rome
2.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale pastorilor/reprezentantilor bisericilor cu un numar semnificativ de romi
3.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale liderilor medierii comunitare: krisinitori, bulibasi etc.
4.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale liderilor organizatiilor politic-electorale rrome
5.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale tinerilor romi (sub-retele ale elevilor, liceenilor, studentilor romi etc.)
6.    Reprezentanta judeteana a organizatiilor locale ale femeilor rome (sub-retele: ale fetelor, mamelor, elevelor, liceenelor, etc)
7.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale batranilor romi
8.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale de voluntariat si intrajutorare
9.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale ale meseriasilor romi
10.    Reprezentantul judetean al managerilor Centrelor locale rome de dezvoltare si management comunitar
11.    Reprezentantul judetean al presedintilor Consiliilor locale rome de dezvoltare si management comunitar
12.    Reprezentantul judetean al Comisarilor locali de lntegritate si Arbitraj
13.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale a expertilor romi din primarie si consilierilor romi din BJR
14.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale a consilierilor judeteni si locali romi/delegatilor satesti
15.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale a mediatorilor sanitari care lucreaza in comunitatile rome
16.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale a asistentilor sociali care lucreaza in comunitatile rome
17.    Reprezentantul judetean al organizatiilor locale a cadrele didactice/mediatorilor scolari romi (inclusiv insp. scolar pentru romi)

Consiliul Regional Rom (care se constituie din Consiliile Judetene Rome)
1.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale ONG-urilor rome
2.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale pastorilor/reprezentantilor bisericilor cu un numar semnificativ de romi
3.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale liderilor medierii comunitare: krisinitori, bulibasi etc.
4.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale liderilor organizatiilor politic-electorale rrome
5.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale tinerilor romi (sub-retele ale elevilor, liceenilor, studentilor romi etc.)
6.    Reprezentanta regionala a organizatiilor judetene ale femeilor rome (sub-retele: ale fetelor, mamelor, elevelor, liceenelor etc)
7.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale batranilor romi
8.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene de voluntariat si intrajutorare
9.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale meseriasilor romi
10.    Reprezentantul regional al managerilor Centrelor judetene rome de dezvoltare si management comunitar
11.    Reprezentantul regional al presedintilor Consiliilor judetene rome de dezvoltare si management comunitar
12.    Reprezentantul regional al Comisarilor judeteni de lntegritate si Arbitraj
13.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale mediatorilor sanitari care lucreaza in comunitatile rome
14.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale asistentilor sociali care lucreaza in comunitatile rome
15.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale cadrele didactice/mediatorilor scolari romi
16.    Reprezentantul regional al organizatiilor judetene ale expertilor romi din BJR si primarii
17.    Reprezentantul regional al j organizatiilor judetene ale consilierilor judeteni si consilierilor locali/delegatilor satesti romi

Consiliul National Rom (care se dezvolta din Consiliile Regionale Rome)
1.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale ONG-urilor rome
2.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale pastorilor/reprezentantilor bisericilor cu un numar semnificativ de romi
3.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale liderilor medierii comunitare: krisinitorii, bulibasa etc.
4.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale liderilor organizatiilor politic-electorale rrome
5.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale tinerilor romi (sub-retele ale elevilor, liceenilor, studentilor romi etc.)
6.    Reprezentanta nationala a organizatiilor regionale ale femeilor rome (sub-retele: ale fetelor, mamelor, elevelor etc)
7.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale batranilor romi
8.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale de voluntariat si intrajutorare
9.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale meseriasilor romi
10.    Reprezentantul national al managerilor Centrelor regionale rome de dezvoltare si management comunitar
11.    Reprezentantul national al presedintilor Consiliilor regionale rome de dezvoltare si management comunitar
12.    Reprezentantul national al comisarilor regionali de lntegritate si Arbitraj
13.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale mediatorilor sanitari care lucreaza in comunitatile rome
14.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale asistentilor sociali care lucreaza in comunitatile rome
15.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale cadrelor didactice/mediatorilor scolari romi
16.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale expertilor romi din BR-ANR, BJR, primarii si ministere
17.    Reprezentantul national al organizatiilor regionale ale consilierilor judeteni si Consilierilor locali romi/Delegatilor satesti

ANEXA 2: Centrul rom de dezvoltare si management comunitar,
la nivel local, judetean, regional si national

Este un organism de interes public, apolitic, sub autoritatea Comisiei (nationale, regionale, judetene, locale) mixte pentru romi, in subordinea CCERR.

Dezvoltarea Centrului National Rom (C.N.R.) se va face prin reorganizarea Centrului National de Cultura al Romilor si relationarea directa a acestuia, sub raportul finantarii si expertizei, cu institutiile publice membre ale Comisiei nationale mixte pentru romi si a altor structuri locale si centrale implicate in implementararea politicilor publice de incluziune a romilor.
Pe langa functia de cercetare multidisciplinara, C.N.R. va elabora si implementa proiecte si programe care sa vizeze o noua cultura organizationala roma, in acord cu noile provocari ale modernizarii, pentru a diminua efectele contraculturale (statutul femeii rome si mariajele timpurii, exploatarea muncii copilului si infractionalitatea juvenila, combaterea rasismului) si pentru a valorifica patrimoniul spiritual rom;
C.N.R. va monitoriza gradul de implementarea politicile publice, va intocmi rapoarte sectoriale si Raportul anual pentru Comisia nationala mixta pentru romi, va elabora proiectul de Plan de masuri si bugetul anual.
Structurile din subordinea CNR sunt cele aprobate prin HG 834 /2003, precum si cele aprobate de catre Comisia nationala mixta pentru romi, in conformitate cu optiunile si prioritatile propuse de catre Conventia Civica si Etnica a Romilor. O varianta care urmeaza a fi propusa CNMR este urmatoarea:

Departamente ale Centrului National Rom

Departamentul pentru cetatenie democratica si institutionalizare etnocomunitara

Educatie formala
Educatie informala
Educatia nonformala
TineretProtectia copilului

Departamentul de incluziune etnocomunitara

Locuire
Ocupare
Sanatate

Departament elaborare, armonizare si monitorizare politici publice

Monitorizare politici publice
Elaborare si armonizare politici publice

Departament de lupta contra rasismului si discriminarii

Campanii publice
Observator rasism
Observator migratie

Departament politici europene si internationale
Departament intrajutorare si voluntariat
Departamentul de comunicare si coordonare
Departamentul juridico-economic

NOTA: Centrul National Rom isi va dezvolta structuri executive regionale, judetene si locale, pentru a asigura expertiza parteneriatelor cu structurile regionale ale ANR, BJR-uri etc

Ultima actualizare Vineri, 26 August 2011 10:24

Afişări: 682 -

Publicat în: Comunicate

Etichete

Lasă un comentariu

Inapoi sus

Top Varianta Desktop