|
Comentarii intr-o discutie de grup, 4 martie
Initiativa Jurnalului National este constitutionala (din punct de vedere procedural, nu si de fond) cf. Constitutiei Romaniei (publicata in MO 31 Oct 2003) Sectiunea 3: Legiferarea, art.74 "Initiativa legislativa” – “Regulamentele interne si procedurile Parlamentare reglementeaza in detaliu modul de lucru atunci cand initiativa legislativa origineaza de la cetetanii cu drept de vot”. S-ar putea ca o astfel de initiativa (in felul lansat de JN) "sa se opreasca" pe undeva, prin chestiuni de procedura sau pentru ca intra in contradictie cu alte Legi adoptate de Parlament,etc.
Dincolo de chestiuni de ordin tehnic-procedural, initiativa JN are un iz populist, care corespunde tendintelor extrem- nationaliste, rasiste si xenofobe ce strabat unele tari europene, inclusiv cele invecinate cu Romania.
Daca initiativa JN va fi sprijinita de un numar mare de cetateni (sub 100.000, egal cu.. mai mare de 100.000..).. precum si de politicieni, actuali sau fosti membri ai Parlamentului... semnalul poitic va fi de luat in seama.
Pentru romi nu este suficient ca inititiva JN sa « esueze » in detaliile procedurii Parlamentare, sau datorita( numai) interventiei unor organizatii internationale, sau datorita (numai) unor scrisori de protest si a semnarii acestora on-line, etc.
O actiune civica similara - in acelasi cadru Consitutional, cu aceleasi proceduri, etc. - pentru afirmarea auto-identificarii noastre ca romi, ar contribui mult la intarirea constiintei noastre ca subiect politic organizat in sistemul democratiei si al pluralismului politic in Romania, ca stat democratic- constitutional. Sprijinul pe care l-am primi de la alti cetateni care ar proveni din diferite comunitati etnice constitutive ale Statului Romaniei si/sau din alte State ( membre sau nu inca) ale UE:
1. ar da un suport moral-politic “enorm" etnicilor romi , cetateni romani, pentru a ne clarifica si a ne intari vointele noastre individuale si de grup, pentru a raspunde clar la intrebarea "cine suntem"?;
2. ar oferi tuturor cetatenilor Romaniei - sau macar segmentului tolerant si pro-european al acestora - posibilitatea de a oferi explicit o "recunoastere" a noastra (a celor auto/ identificati ca romi ), ca fiind membri constitutivi ( ca persoane si "neam", etnie" ) ai Statului Romaniei moderne ;
3. la mijlocul lui 2009, la 2,5 ani de la admiterea/acceptarea Romaniei in UE, ar fi , cred, un test pentru tot corpul politic al Romaniei ( cetateni de rand, politicieni , ziaristi, etc.) daca vor, sau nu vor, ca Romania sa ramana, moralmente, membra a UE; nu numai pentru “ acces la fonduri europene fara numar! ” dar si pentru recunoasterea valorilor morale si politice pe care le-au construit si le construiesc “europenii”; inclusiv prin acceptarea noastra cu numele etnic al romilor venit din limba noastra, din traditiile noastre, din vointa noastra , reafirmata zilnic.
Dl. Tuca, si-a obligat slujbasii de la Jurnalul National sa inceapa aceasta campanie de revenire la numele de “tigan”, un nume etnic care este, intr-adevar, folosit - sub forma de Cigany, Zingari, Gypsies, Gitanos, Gitanes , etc. in unele State in sensul transmis de inertiile mentalului colectiv cu/ din care s-au nascut respectivele State , chiar si Statele Unite ale Americii, sau/ si, mai recent, Uniunea European insasi. In unele din aceste tari, termenul de “tigan” (sau echivalente) poate sa aiba conotatii neutre sau, eventual, sa transnmita stereotipuri cu sens peiorativ, rasial, de intensitate redusa. ,
In context istoric-european, numai in Principatele Valachiei si ale Moldovei, numele cultural de “tigan” a fost precizat prin Coduri de legi ca insemnand rob, robi , adica sclavi” in sensul “tehnic” de institutie social - juridica prin care starea de aservire personala si de deposedare de capacítate juridice deplina era impusa indivizilor prin statut colectiv si ereditar. Un proiect de Lege care ar re- impune folosirea in viata publica din Romania a termenului de “tigan” ar insemna legiferarea explicita a statutului de inferioritate sociala a unui segment de cetateni ai statului, a romilor, in virtutea presupusului statut de superioritate a majoritatii ; asadar , o legiferare clar rasista.
DACA
a) in Romania contemporana , membra prospata (si prin bunavointa!) a Uniunii Europene, un Parlament recent (noiembrie 2008) ales democratic,
b) ar ajunge sa dezbata o initiativa cetateneasca, constitutionala sub aspect procedural, initiata de JN, la 2 martie 2009,
c)pentru un proiect de Lege care sa reimpuna numele etnic de “tigan”,
d)in singura tara a UE care are in istoria ei social-politica inertia sociala si memoria colectiva a institutiei robiei sau sclaviei “tiganilor”
e)dupa ce Presedintele Romaniei , dl. Traian Basescu, ales in mod democratic, in decembrie 2004, reamintea in Mesajul sau din 18 februarie, ca (…)„Robia este desfiinţată”. Aşa începea în 1856 “Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatele Ţării Româneşti”, actul care marchează momentul dezrobirii romilor “; si ca (..) Astăzi, la fel ca şi acum mai bine de un secol şi jumătate, avem şansa de a face un nou pas înainte pentru o emancipare reală a romilor din România..
f)stiut fiind ca institutille UE, din care Romania face parte, au lansat recent (decembrie 2008) propria lor” campanie “ politica pentru elaborarea unei Platforme europene pentru incluziunea sociala a romilor; g)si ca , in acest proces, in luna mai 2010, Comisia Europeana va organiza o noua Conferinta europeana la nivel inalt /Summit despre Paltforma europeana pentru romi, la Cordoba, Spania. h)Stiind ca noul Parlament al UE, care va fi ales la 7 iunie, 2009 va continua sa dezvolte prin mecanismele proprii, principiile acestei Platforme europene pentru romi.
ATUNCI,
1. ) cetatenii Romaniei; Parlamentul Romaniei; si toate institutiile implicate in procesul adoptarii si promulgarii unei legi (conform prevederilor Sectiunii 3-a Constitutiei Romaniei) vor fi puse de initiativa lansata de Jurnalul National sa aleaga intre:
a) “Tigan” in loc de “ rom”, asa cum anunta campania JN , pe 2 martie;
b) o Romanie izolata in rasism in loc de membra a UE”.
2. Alternativ, organizatiile romilor- institutii de stat, Partida Romilor, ONGuri - in colaborare cu alte asociatii civice si cu cetateni de toate nationalitatile din Romania, lanseaza propria lor campanie, civica, pentru a obtine spriinul Parlamentului Romaniei in armonizarea si consolidarea utilizarii in acte publice a denumirii etnice de rom, romi.
3. Campania va incepe in luna martie si se va derula pana la inceputul lunii iunie, in paralel cu pregatirile cetatenilor cu drept de vot din Romania pentru participarea la alegerile membrilor Parlamentului Uniunii Europene , la 7 iunie 2009.
Nicolae Gheorghe
Comentarii si sinteza pe baza notelor discutiilor intalnirii informale din 4 martie 2009 (participanti: Florin Georgescu (Florarul), Istvan Haller, Maria Ionescu, Vasile Ionescu, Florin Manole cu sotia, nea Pantalon, Nicolae Gheorghe, Nicolae Paun
 |
Aboneaza-te la fluxul de comentarii
